Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

142 SZABÓ NICObAE 20 béri ?i nobilitor mici contribuabili; nemül^umirea ?i aspirande lor socia­le. Totodatä, fizionomia lor intelectualä ?i politicä le-а permis sá percea­­pá mai bine ?i .mai porfund sensul ?i semniíicatia problemelor sociale. Mul^i dintre ei s-au ata?at ob?ti!or täräne?ti asuprite, respectiv libere, cäu­­tind sä se identifice eu interesele maselor täräne$ti ?i sä le apere la nevo­­ie. In jalbeie intocmite ín numele ob?tilor säte?ti, ei au dezväluit impovä­­rarea excesivä a ^äranilor aservi^i ?i exploata^i, nemul^umirea acestora fa­­fä de stäpinii de pämint ?i dregätorii locali96. In acelaji timp, unii dintre ei s-au incadrat chiar ?i in luptele antifeudale ?i antihabsburgice ale färä­­nimii aservite ?i libere. Venind in contact cu ideile revolutionäre burghe­­ze, ei au transmis aceste idei maselor de färani, explicind uneori chiar si calea ?i modaiitätile de lichidare a asupriirii ?i exploatärii feudale ?i sträine. In anii revolufiiei franceze de la sfir?itul secolului al XVIII-lea, se gäseau notari säte?ti, care prezentau färanilor ?tirile publicate in gazeta Bécsi Magyar Kurir (Curierul Maghiar din Viena) referitoare la revolufia respectivä97. In anul 1809, cind marea nobilime transilväneanä a incercat sä arunce poverile obligatiei nobilimii de a se ridica la oaste impotriva Frangéi burgheze a lui Napoleon, pe spinarea maselor täräne$ti libere ?i mica nobilime contribuabilä, mul^i dintre notarii säte?ti din localitäfile scaunelor Mure? ?i Odorhei s-au aläturat in mod deschis luptei antihabs­burgice ?i antifeudale a maselor färäne?ti. Notarii din Abud, Ghindari, Säräteni, Chibed etc. din scaunul Mure? au participat la organizarea re­­zisten^ei ?i a luptei deschise a {äränimii. Prin „circulärile“ intocmite de ei ?i trimise in diferite sate, notarii au chemat pe färani la luptä deschisä, la räscoalä. Mi?carea din 1809, care a cuprins täränimea liberä, nobilimea säracä din peste о sutä de sate din scaunele Mure?, Odorhei, 'Arie?, dis­­trictul Chioar, comitatele Hunedoara, Solnocul Interior ?i Turda, ame­­ninta sä se transforme intr-o räscoalä antihabsburgicä ?i antifeudalä de mare anvergurä. Cu participarea notarilor din satele Abud ?i Särä^eni, tä­­ranii au ?i trecut la deelan?area räscoalei; din cca. 20 de sate ei s-au ?i a­­clunat intr-o pädure de lingä Abud cu scopul de a trece la alungarea tru­­pelor trimise impotriva lor ?i pentru a declan?a räscoala generalä impotri­va nobililor. Ei preoonizau sä se uneascä cu täranii liberi ?i nobilii säraci din scaunul Odorhei, respectiv cu täranii aservi^i din unele localitáji din valea Timavelor, aflati de mult in conflict cu stäpinii de pämint. Ei au fost insä infringi de trupele trimise impotriva lor, inainte de izbucnirea räscoalei propriu-zise98. In anul 1810, dupä documentele vremii, notarii din unele localitäti din comitatui Turda, au fost prezen^i la unele främintäri indreptate im- * 133 Kovách Géza, Erdélyi jobbágyok panaszlevelei. Kordokumentumok az erdélyi falu életéből 1771—1848 (Jalbeie iobagilor transilváneni), Bukarest, 1971, p. 68, 131 133, 194. a7. I. Sabáu, Influenza revolutiei burgheze din Franta in Transilvania, in Anu­­arul Institutului de Istorie din Cluj, I—II (1958—1969), p. 171, 179. ,J8. Szabó Nicolae, Främintäri täränesti in Transilvania in timpul räzboaielor napoleoniene (1809), in Studii si articole de istorie, XVI (1971), p. 115—128; Arh. Sc. Mures, actele judiciare, D. D. 1084, p. 28 50—51.

Next

/
Oldalképek
Tartalom