Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
Sumar
„Problemele istorice ne intereseazä numai dacä le evaluäm din unghiul universalitätii“. О formulare asemänätoare о fäcuse incä in 1920 N. Iorga in demersurile sale de istorie universalä asupra Europei, cind afirmä cä „pentru istoria universalä, din partea unui popor intereseazä numai ceea ce are legäturä cu viata celorlalte popoare §i ceea ce influenteazä viata celorlalte popoare; restul e istorie localä“.1 De altfel, implicarea istoriografiei romäne$ti in abordarea metodologiei studierii istoriei, a teoretizärii fenomenelor istorice a inregistrat, in epoca modernä, contributii notabile la scara europeanä. Prin lucrarea „Les principes fundamentaux de l’histoire“ A. D. Xenopol se situeazä printre mgrii savanti ai filozofiei istoriei. Teória sa despre „seriile istorice“ avind о largä circulare intemationalä, influenfind, benefic, investigatia istoricä universalä, istoricul fiind unul din adeptii studiului istoriei nationale in contextui mai larg al istoriei universale. Prin referirile numeroase asupra fenomenelor istorice adunate in volumul ,,Generalitäti cu privire la studiile istorice“ N. Iorga a continuat demersui istoriografiei nationale spre curentele istoriografiei europene, cu originale puncte de vedere 5Í, mai ales, creatii in domeniul propriu-zis al investigafiei istorice-Continuind drumul deschis de savantul polihistor, la rindul säu Gh. I. Brätianu s-а impus ca un istorie ce a cultivat cu remarcabilä distinctie istoria universalä, reusind prin prestigiul operei $i al demersului asupra fenomenelor istorice sä modifice viziunea occidento-centricä a istoriei omenirii2. Socotind, incä unilateralä deschiderea istoriografiei europene asupra evolutiei societätii Europei Räsäritene prin neglijarea sau subestimarea aportului lumii bizantine $i a Orientului la geneza sau implinirea unor fenomene de anvergurä universalä, Gh. I. Brätianu a fost nu numai unul dintre istoricii care au aprofundat, pe baza unor erudite investigari, legäturile multiple ale Occidentului european cu Orientul, ci $i initiatorul, in anul 1937, a proiectului unei istorii a Europei evului mediu intre 293 $i 1566 din perspectiva civilizatiei Europei $i lumii orientale. Distorsiunile care au precedat §i au deschis apoi conflictui mondial, au anulat aceastä initiativä romäneascä de istorie generalä cu о colaborare international a unor oameni de prestigiu in istoriografia universalä ca M. Gregoire, R. Grousset, V. Grumel, Ch. Verlinden si A. Fliehe etc. Prestigiul istoricului Gh. I. Brätianu se fundamenta pe valoarea lucrärilor $tiintifice concepute prin prisma comparatismului istorie $i a implicärii aspectelor economice §i sociale in contextui sau ca surse ale evenimentelor politice in istorie. metodä la care i?i aduce din plin aportul §i care, in Occident, prin programul de la Oslo a creat, scoala din jurul revistei „Annales“. Aflat printre cei care au lansat ?i au subseris la curentul istorie al „analelor“ (Marc Bloch, Georges Lefébre, Lucien Lefävre) Gh. I. Brätianu $i-a afirmat convingerile universaliste prin infäti§area 1. Nicolnc Iorga, Dezt:oltarea a$ezämintelor politice fi sociale ale Europei, I, Evul mediu, Bucure^ti, 1920, p. 230. 2. Gheorghe I. Brätianu, Coordonator la Confluence tstortografi.ee román esti si europene, Ia.fi, Universitatea AI I. Cuza, 1988, p. 848.
