Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
Sumar
organica a structurilor sociale, economice gi politice a mentalitá^ilor gi rela^iilor umane sau sociale, nuan^eazä gi redä veridic procesualitatea istoricá a umanitátii. Cäci dincolo de confruntärile militare gi incalculabile distrugeri, dincolo de politici de inchistare, de incompatibilitati doctrinare declarate, manifestärile vietii in multitudinea lor diversitate, au realizat punti mai mult sau mai putin trainice, au impu.s contacte ce au ímbogátit civilizatia gi experienta istoricá a omenirii. Adept al acestei convingeri gi concepti, izvoritá din indelungata investigatie istoricá, Gh. I. Brätianu gi-a conceput gi scris intreaga operá, ultima din lucrárile sale „Marea Neagrä“, scrisá in 1948, intärind gi incununind о modalitate de exprimare istoricá ce va face gcoalá in lumea istoriografiei universale, Marea Neagrä este infátigatá de istorici ca placá tumantá a civilizatiilor care s-au ridicat gi s-au succedat in jurul sáu cu implicafii gi trimiteri, deseori spre tármurile Balticii sau Golfului Persic, uneori spre Altai gi Pacific prin amploarea surselor arheologice, numismatice gi epigrafice, a izvoarelor narative, diplomatice, cartografice gi etnografice pentru a reda cít mai veridic imaginea complexá a vietii din faze gi perioade diferite, dar care au impus ca numitor com un imaginea continuitátii gi a universalitátii legáturilor gi influentelor reciproce. Imaginile civilizatiei románegti strábune sint astfel mai sugestive gi mai firegti in interdependenta structurilor civilizatiilor gi popoarelor care s-au statomicit sau au strábátut bazinul Márii Negre. Conceptia universalistá a istoricului era sustinutá de о bogatá gi índelungatá experienfá ín domeniul relafiilor lumii occidentale cu Orientul, mai ales prin investigarea cu acribie, pe parcursul a trei decenii, a implicatiilor comerciale ale republicilor italiene Genova gi Venetia cu Imperiul Bizantin gi indeosebi cu zonele Márii Negre, a contactelor fertile care au inseris in circuitui mai larg al Europei civilizatia romäneascä, prezentä gi activä de timpuriu pe litoralul pontic. Dacá istoria bazinului Márii Negre a suscitat interes pentru unii istorici — incomparabil mai putin decit istoria Mediteranei — din perspectiva sublinierii unor interese sau perioade limitate, lucrarea istoricului román gi-a eclipsat antecesorii prin profunzimea gi anvergura demersului, cuprinzind fenomenele istorice, nu numai in succesiunea lor cronologicä de la preistorie pinä la cucerirea otomanä (veacul al XV-lea) ci gi in interconditionarea sincronicá a acestora in implicatii ce depägeau cu mult arealul geografic. Gh. I. Brätianu ajunsese la concluzia cä „teatrul oferit de bazinul Márii Negre favorizeazá, mai mult ca altele, consideratii ce depägesc problemele regionale gi se raporteazá la fortele care actioneazá asupra cimpului istoriei universale“.3 Se avea in vedere expansiunea comerfului Mediteranei spre Extremul Nord gi Orient, migearea periodicá a invaziilor pornite de nomazii din stepele Asiei asupra Europei, rivalitatea puterilor maritime asupra Strimtorilor. Retrospectia trecutului Pontului Euxin, ca arie de convergentá a unor mari curente culturale continentale intrep,rinsä de Gh. I. Brätianu a inseris gi aportul zonelor románegti la prefigurarea unor fenomene de largä amplitudine. 3. Gheorghe I. Brätianu, Marea Neagrä, vol. I. Bucure$ti, 1988, p. 76.
