Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)

I. Geologie – geografie

CONTRIBUTU LA PROBLEMA GEOCODIFICARII LOCALITATILOR STATIONALE DIN JUDETUL MURES PENTRU CARTOGRAFIERI TEMATICE DE FLORA $1 FAUNA

V. D. PA$COVlCI

Codificarea geocartograficä a localitäfilor stationale de pe foile topografice ansamblate pe spatii + intinse (judete, regiuni fizico-geografice, fari ?i intreaga Terra) prin raportarea lor la un caroiaj geodezic rectangular ?i preväzut cu о nomenclaturä sistematicä universal valabilä (5, 6, 7, 8) constituie un limbaj $tiintific unic pentru edificarea modernä а unor proiecte tematice nationale ?i internationale de evidentä importantä practica ?i ?tiintificä.

Dupä cum se cunoa?te, sub aspect metodologic, la realizarea scopului propus se poate ajunge prin aplicarea unei metode romäne?ti de geocodificare aplicatä mai intii pe plan national (5) iar apoi continuind in mod treptat la adincirea acesteia pe plan judetean (6, 7, 8, §.adln prezenta lucrare, pe baza metodologiei cartografice amintite, prezentäm:

— Schita de bazá a judetului Mure? in caroiaj elementar, cu latura pätratului de 1 km ?i cu notatia universalä (Pl. VII).

— Indexul geocodificat al tuturor localitätilor stationale din judetul M u r e $ саге este redat in referintele retelei rectangulare cu latura pätratului de 1 km (Tabelul nr. 1).

— Corologia speciilor din grupa Formica L. (Hym. Formicidae) ca exemplu edificator de aplicare zootematicä din cadrul acestui judet (Pl. VII, vezi explicatia).

1. Schita de bazä a judetului Mures este prezentatä in Pl. VII, prin care se exprimá limitele teritorial-administrative ?i principalele cursuri de apä. Caroiajul rectangular fundamental (cu latura pätratului de 100 km si notat cu litere majuscule), caroiajul secundar (cu latura pätratului de 10 km) §i caroiajul elementar (cu latura pätratului de 1 km), sínt trasate dupä metodológia stabilita anterior (5). Astfel referintele principale ale judetului Mure? sint determinate de pätratele fundamentale JZ; KZ ?i partial KA; prin comparare cu sistemul UTM (2, 3) in pätratele ( яе KM); ( яе LM) ?i partial ( яе LN); (semnul за avind semnificatia: diferit sau apropiat de pätratele JZ, KZ ?i KA mentionate mai sus, stabilite de női).

Subdiviziunea pätratelor fundamentale in 100 pätrate secundare