Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)

I. Geologie – geografie

28

V. D. PASCOVICI

2

cu latura de 10 km $i respectiv in pätrate elementare cu latura de 1 km, s-а efectuat ca in Pl. VII $i s-а notat cu cifrele 0 la 9 pentru Zinnie de coloanä ?i tot cu cifrele de la 0 la 9 pentru liniile de serie.

Un astfei de caroiaj s-а trasat cu ajutorul coordonatografului ре о hartä a judefului $i a servit ca bazä la elaborarea geocodurilor pentru toate localitäfile stafionale ale judefului luat in cercetare.

2. Indexul geocodificat dl localitäfilor stationale.

Pe baza caroiajului rectangular elementar care s-а prezentat la punctui 1, s-а procedat la elaborarea codurilor geocartografice pentru 604 localitäfi stafionale pe care le expunem ín datele din Tabelul 1.

Pentru asigurarea unei maniabilitäti rapide in lucrärile de cartografiere, localitäfile stationale s-au expus in ordine alfabeticä (v. coloana 1 Tab. 1) iar codurile geocartografice corespunzätoare sint redate in douä coloane: in coloana 2, Tabelul nr. 1, sínt preväzute codurile pe tetradele caroiajului fundamental (cu latura pätratului de 50 km) $i servesc pentru cartäri pe plan european; iar in coloana 3, Tab. 1, sint preväzute coduriie geocartografice cu referire la reteaua elementarä (cu latura pätratelor de 1 km) $i servesc la cartografieri de precizie care se executä la nivel judefean.

3. Corologia speciilor din grupa Formica rufa L. (Нут. Formicidae).

Prin colectarea metodicä а 142 probe de spécii de Formica, efectuate

intre anii 1969—1977, provenite din 20 tipuri de pädure, notate cu indicii:

0.51.1; 0.11.2; 1.11.1; 1.31.1; 1.41.2; 3.11.2; 4.11.1; 4.11.2; 4.21.1; 4.31.1;

4.33.1; 5.11.1; 5.11.2; 5.21.1; 5.31.1; 5.31.2; 5.32.1; 5.41.1; 5.51.2 ?i 6.21.2

(indicii zecimali ai tipurilor de pädure dictati mai sus, s-au stabilit dupä lucrarea: Cercetäri tipologice de sintezä asupra tipurilor fundamentale de pädure din Románia de $ t. Purcelean§iS. Pa$covschi, 1968) apartinind de 9 ocoale silvice (ocolul silvic Gurghiu, oc. silv. Lunca Bradului, oc. silv. Rästolita, oc. silv. Sighi?oara, oc. silv. Reghin, oc. silv.

Singeorgiu de Pädure, oc. silv. Sovata, oc. silv. Tirnäveni $i oc. silv. Tirgu-Mure$), prelucrarea de ordin statistic $i sistematic a scos in evidentä urmätoarele aspecte mai importante:

a. — Specia Formica polyctena Foerst., a fost frecventä in 17 tipuri

de pädure din 20 tipuri examinate, fiind in proportie relativä de 47,2% in raport cu totálul probelor colectate (142 probe).

b. — Specia Formica rufa L., a fost prezentä ín 15 tipuri de pädure.

definind о frecvenfä relativä de 38,7% din totálul probelor colectate; *

c. — Specia F. pratensis Retz si F. nigricans Em., s-au constatat in

11 tipuri de pädure din cele 20 examinate, inregistrind о proporfie relativä de 11,9% in raport cu totalul probelor colectate;

d. — Specia F. truncorum F., s-а intilnit numai in 3 tipuri de pädure $i a inregistrat о proportie relativä de numai 2,2% in , raport cu totalul probelor colectate.

Reprezentarea cartograficä a repartitiei zoogeografice a tuturor speciilor din grupa Formica mentionate, este fidel redatä in fig. nr. 1. In