Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
11 HIDRONIMUL MARIS = HIDRONIMUL MURE?? 43 Dacia cä dupä Herodot ?i Strabon él se varsä, in mod eronat, nu in riul Tisa, ci ín fluviul Dunärea. Or lucrurile, poate, nu stau tocmai a?a; nicicum nu este exclus cä oei dói antici pomeniti sá nu fi fácut nici о gre$ealä, ci sä fi redat intocmai adevárul. Pe baza unor constatäri de geografie anticä, care insä pinä acum — din nefericire — nu au fost folosite pentru rectificarea unei eroni a istoricilor modemi, este sigur cä pe teritoriul Daciei, mai precis in acélé teritorii extracarpatice ale Daciei, unde dupá „nomenclatura“ obi?nuitä greceascä locuiau ge<vi (homoglottoi, adicä de aceea^i limbä cu dacii), mai existase incá un nume de ríu Maris. Rämine de vázut, care era riul cu acest nume, tara getcrscitä ре care о sträbäteau necontenit..Em. Condurachi (Coloniile grecesti din Dobrogea in epoca arhaicä (sec. VII—VI i.e.n.) — Coloniile grecefti din Dobrogea ín epoca clasicä (secolul al V-lea i.e.n.), in IstRom, vol. I, p. 169—170 meng on a urmätoarele: „ ... Fára indoialä insä cä activitatea comercialä a oraselor pontice [in epoca arhaicä] nu s-а limitat nurpai la teritoriul dobrogaan. Descoperiri fäcute la nordul Dunärii, la Zimnicea, dar ?i la Bärbo$i $i Frumugta in sudul Moldovei sínt о dovadä in acest sens. Descoperiri monetäre indieä, de altminteri, faptul cä activitatea comercialä a negustorilor histrieni s-а indreptat cu precädere spre Moldova, urmínd inainte de toate cursul marilor riuri, Prutul ?i mai ales Siretul. In epoca urmätoare [cea clasicä] aceastä activitate va cuprinde intreaga zonä dintre Dunäre si Carpati...“ Intorcindu-ne la problema noasträ principalä mal trebuie mengonat cä in privinja identificärii Mure?ului cu sectoral inferior al riului Tisa, incspind din dreptul actualului oras Szeged (in epoca romanä localitatea Partiscum) ?i pinä la värsarea lui in Dunäre, insug G. Téglás se contrazice, deoarece subtitlul capitolului I al lucrärii sale (Informapiile cele mai vechi ale grecüor asupra pinntului Dunärii. Opinia lui Herodot asupra Dunärii) este urmätorul: Herodot nu a cunoscut cataractele fluviului de la Cazane si Portile de Fier.. .»■ (Accentuarea n.n.). Dacä nu le-а cunoscut pe acestea, cu atit mai pugn putea sä aibä informatii asu. pra cursului inferior al Tisei — dupä cum am prezentat — infundat in ni?te mla?tini aproape nemärginite! (Cf. op. cit., p. 12—14, 21, 23—24). Pentru V. Pirvan, concentrarea descoperirilor de facturä sciticä pe cursul mijlociu al Mure$ului ?i Tirnavelor dovede^te prezenta unui grup scito-iranic in Transilvania, pätrung aici prin pasurile Carpatilor Orientali, agatirsii locuind la riul Máris (Getica, p. 7, 25, 225—226 etc.). Identificíndu'l cu agatírgi, grupul este considerat о enclavä, incheindu-si existenta in veacul al IV-lea i.e.n. Dupä N. Iorga, agatir$ii, о ramurá a seitilor iranieni, ajung in Transilvania, pe riul Máris [Mure?] (Cf. Istoria romäni. lor, Bucurc-'igi, 1936, p. 94 $i urm.). Aceea?i asertiune apare si la C. Daicoviciu (La Transylvanie\ p. 31—41), la I.H. Cri?an (Un akinakes inedit din Muzeul Fügära?. Considerafiuni asupra grupului scitic d'n Transilvania, in OmD, p. 121; idem, Ceramica daco-geticä cu spccialä privire la Transilvania, in seria Biblioteca Muzeelor, nr. I, Bucurefti, 1969, p. 22, 25—26); H. Daicoviciu (Originile statului dac, in Sesiunea de comunicäri ?tiinfifice a Muzeelor de istorie, decembrie 1964, vol. I, Eucure$ti, 1971, p. 247); V. Vasiliev (Scipii agatirsi pe teritoriul Romániei, Cluj-Napoca, 1980, p. 7, 10. 11, 138) etc. D[in rindul erudiglor sträini amintim doar pe J. Meli eil, op. cit., p. 52—59, 64, 69, 262; I, Kniezsa, Erdély víznevei, in seria ETI, Évkönyvei, [Cluj], 1942, p. 21; idem. Die Gewässernamen den östlichen Karpathenbeckens, in Ungarischen Jahrbücher, XXIX, 1943, p. 192; S. Szädeczky-Kardoss, The Name of the River Tisza, in Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae, II, 1—2, 1953, p. 78, 79, 95. In privinta toponimelor ?i hidronimelor de origine iranianä de la női din tarä, cf. A. Riza, Concordances lexicales entre éléments roumains anciens et éléments relevant des aires iranienne et caucasienne, in Studia et acta orientalia, VIII, 1971, p. p. 29—44; I. Ronca, Prasunti о probabli iranismi nell’ono. mastica daco.getica secondo la Geográfia di Tolomeo, in Dacoromania, I, 1973, p. 237—251.
