Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
11 CERAMICA IN SULURI DE LUT 427 labil a$ezate. Porii mari ai ceramicii, prin introducerea de mult nisip in componenda pástéi permite dilatarea bruscä färä ca peredii vasului sä crape. Peste un aranjament initial de un strat de bime $i un strat de lemne de fag, se a?eza un rind de oale peste care urmau din nou lemne $.a.m.d. Oalele se a$ezau in cuptor cu ajutorul unui bäd, de aceea toate erau dispuse cu deschizätura spre gura cuptorului, iar in timpul axderii se mai introducea ?i in vase cite un täciune. Prin acest sistem de ardere se explicä culorile diferite ale vaselor dupä räcire: cärämizii, cärämizii-negricioase §i negru-gri, datoritä diferendierilor de oxidare a oxizilor de fier din lutul vaselor. In afara modului de ardere, culoarea neagrä se mai datora ?i folosindeä indelungate a vasului. Intregul sistem de ardere al vaselor se ilustreazä prin numeroase piese din colecdie, care au culoarea predominant neagrä, dar prezinitä pordiuni de culoare ro§ie. Trebuie sesizatä о altä problemä legatä probabil de modul de ardere: in pordiunea de culoare cärämizie, majoritatea vaselor prezintä cräpäturi evidente in redea. Este posibil ca aceste cräpäturi dán pordiunile cu ardere oxidantä sä se datoreze incälzirii brühte a suprafedei, la о temperaturä mai ridicatä decit in celelalte pordiuni ale vasului, precum $i о räcire bruscä, vasele nefiind acoperite uniform cu cärbuni ?i cenu§ä (?). Cricäluirea, este о operadie de tratare a vasului cu un terei pentru а include porii din condinutul pástéi, dind impermeabilitate vaselor. Dupä deserierea lui Fl. B. Florescu cricäluirea se realizeazä in felül urmátor: cind cuptorul se räce$te pudin, se umple о covatä cu apä caldä in care se puneau täride de gríu. In terei se introducea fiecare vas scos din cuptor. Informatori! deseriau: „Oala cind о scotea din cuptor era ro?ie cum e járul, ^i о dipa ín covata cu tárida de griu §i о ínvirtea acolo. Sä fi väzut cum fierbea apa ín covatä! О inyírtea о dirä §i о lua §i punea alta“. In anul 1936 A. Filimon prezenta operadiunea de cricäluire ín mod sensibil diferit de cél cu 20 de ani mai tirziu, cules prin informadii. El spunea: „Vasele se scot din cuptor §i ín stare fierhinte se pun intr-o covatä, se presarä cu tárida $i se toarná peste ele apä fierbinte. Dupä ее apa s-а räcit se scot oalele din covatä $i se dau folosindei“. In cercetarile de acum, urma?ii olarilor declarä cä au certitudinea cä pe lingä tárida' de griu se mai cernea „incä ceva“ in tereiül din covata, färä a putea preciza ce fel de igredient era folosát. Prin tehnica de realizare a vaselor ín suluri de lut se explicä ?i greutatea maré a lor in comparadie cu vasele de aceea§i capacitate lucrate la roatä (La oalele cu 2 tordi greutatea variazä intre 5—7 kg.). Desfacerea §i modul de utilizare Faptul cä ceramica in suluri de lut este foarte pudin cunoscutá in alte regiuni, sau chiar zone invecinate, dovede?te pe de о parte cä producdia era restrinsä, pe de altä parte cä aria de desfacere era redusä.
