Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
428 AURELIA DIACONESCU 12 Toate informadiile converg spre ideea cä desfacerea se limita la Valea Mure§ului, iar transportul vaselor se fäcea in spate cu desagii, sau se cumpärau de acasä de la olar i. ln general vasele erau schimbate „pe bucate“ (cereale n.n.) Aria de desfacere se intindea spre Lunca Bradului, pe Valea Murajului in jos pinä la Reghin, iar din zonele colinare ale Cälimanilor sínt pomenite satele: Dumbrava, Ripa, Bistra etc. „La Ripa de Sus D-l i’ilimon a aflat tipurile de vase preistorice arse din argilä ?i utilizate pinä in timpurile de fafä“.20 ln aria restrinsä de desfacere, vasele din suturi de lut erau apreciate §i cäutate prin calitäfile oferite de grosimea perefilor, sau porozitatea pástéi. Si pentru cä in zilele noastre foarte pudin se mai cunoa^te despre modul de utilizare al acestor vase, eredem cä cel mai nimerit este sä oferim spieuiri din consemnärile mai vechi care justificä importanda $i cäutarea care au avut-o in trecut. „ln oalele fäcute din benzi se gäteyte tocana, fasolea, sarmalele ?i gälu?tele, dind mineärurilor un gust specific. In lespezi cu picioare sau färä, se fac scoverzi §i clätite.“21 In acest tip de vase „se gätea tocana; sub altä formt earned se pregäte$te numai la frigare. Pasta amestecatä cu nisip inghite gräsimea dind mineärii un gust specific. In vasele mari (se fierbeau) sarmale $i mämäligä. ln ceaunul de fier se fierbe apa, hirgäul se infierbintä, se toamä apa, se face mämäliga mai gustoasä“22. „Voluminoasa oalä pentru fiert varzä!... Cu cít e mai veche ?i mai poroasä cu atit e mai bunä »gälu?ca« (sarmaua n.n.) ce fierbe in ea. De ce oare? ... Poate ... cä de eite őri a fost pusä in func(iune de atitea ori pere(;ii ei pora?i au absorbit din gräsimea confinutului. Odatä ajunsä la saturafie oala incepe sä restituie din gräsimea acumulatä noilor fierturi, astfei cä varza §i fasolea fiartä in aceastä oalä miraculoasä va avea aromä cu care se »fälea« (mindra n.n.) gospodina (...) cam aceia^i explicadie pentru cratida de lut innegritä de fum, ce stä pe trei picioare pe vatra deschisä. Ce jumäri (päpäraie) delicioase §i ce pläcinte (scoverzi) minunate ies din pintecele ei, cind acestea se coe deasupra cärbunilor (täciunilor) aprin.si dar färä flacärä. Ce päcat cä säteanul mure?ean (...) asemenea bunätädi nu gustä decit in zile mari ori la läsarea postului.“23 Aceastä ultima afirmadie confirmä poate incä odatä faptul cä aceastä categorie de vase era folosit de oameni säraci, a«a cum reiese si din informadiile actuale, cä inclusiv cei ce le realizau erau oameni säraci. Cu privire la modul de intrebuindare, cercetärile din 1955 consemneazä cä daeä oala se infierbintä „fierbea singurä in mijlocul cäsid.“ 20 Laurean Soméban, Viafa umanä in regiunea Munfilor Cälimani in Lucrärile lnstitutului de Geografie al l'niversitäfii din Cluj, Vol. VI, 1938, p. 51. 21 Aurel Filimon, conferin(a citatä 22 Aurel Filimon Contribufiuni... p. 24 23 I.C. Muräjanu, Cronica ... p. 54.
