Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
9 HIDRONIMUL MARIS = HIDRONIMUL MURE?? 41 figureazä §i Marisra, pe de о parte23, cunoíytintele noastre arheologice actuale24, pe de altä parte, intr-adevär se poate vorbi de identitatea hidronimului Marisia cu cel actual de Mure$. Aceea$i forma se intilne^te si in Tabula Peutingeriana, precum si in Cosmographia Geografului Ravenat (IV, 14). In opera lui Constantin Porfirogenetul, De administrando imperio, apare varianta Mopí)07|o (cáteste Morisis), care dupä párerea lingvis tului N. Dräganu25 redä formä maghiarä. In consecir4ä, intre datele lui Herodot ?i lui Strabon, care coincid, pe de о parte, §i informa Rile (ulterioaire, pe de altä parte, dupä pärerea noasträ existä о väditä contraidicRe. M. Fluss, autorul articolului Maris din RE-6, preluind de la aR,ii Meea, spurte despre riul cu acest nume dim 23 Cf., intre altele, 1,1. Russu, Nume de riuri din vestül Daciei, in Cercetäri a„ linguistics, II, 1957 [1958], p. 251—266, mai ales schita-hartä atit de sugestivä de pe p. 254; idem, Limba traco-dacilor, sehRa-hartä de la capätul volumului. Vezi $i: VI. Georgiev, Theiss, Temes, Maros, Szamos. Beiträge zur Namenforschung, 12, 1961, idem, Zur dakischen Hydronymie, in Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae, X, 1962, p. 115. 2/* Cf., bunäoarä: K. Horeclt, Zur Geschichte der Gépidén in Siebenbürgen; Das archäologische Fundgut Siebenbürgens von 450—650 u. Ztr., in Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bukarest, 1958, p. 71—86, 87—111; I. Nestor, cap. Ill: Migrafia popoarelor, Gepizii, in IstRom, vol. I, p. 704—714, in special p. 708; I. Béna, A középkor hajnala. A gepidák és a langobardok a Kárpát-medencében, in seria „Hereditas“, Budapest, 1974, p. 25-—29. 61. 2iRománii ín veacurile IX—XIV pe baza toponimiei si a onomasticei, Academia Románá, Studii si cercetäri, nr. XXI, Bucuresti, 1933, p. 391, 496 ?i urm. 26 In RE, vol. XIV, 2, Stuttgart, 1930, col. 1807. „Fluss in Dakien, den Herodot und Strabon irrtümlich nicht in die Theiss, sondern in die Donau münden lassen...“ (Accentuarea n.n.) Este interesant, de altfel, a urrräri dezvoltarea ideii identificärii, deoarece nu toti cercetätorii au iacceeR párere. B.P. Hasdeu, spre exemplu, identifier hidrenimul Máris al lui Herodot cu Oltul, deplasindu-i pe agatirsi in zona subcarpaticä a Cimpiei Romäne, apreciind totodatä cä si sciRi plugari se intind pinä in acest riu. Dupä bänuiala lui Linder cä Maris ar putea fi Oltul, Hasdeu (Istoria criticä. Bucuresti, 1875, p. 185 si urm.) ridicä supoízitia eruditului german la treapta deplinei certitudini, incercind sä stabileaseä cu anumite probe cä Máris este Oltul, nu Muresul. Cu cítiva ani mai tirziu, Gr. G. Tocilqscu1. comjbatind aceastä afirmatie, se pronun[ä pentru identificarea hidronimului Máris pomenit de Herodot, cu Muresul, locölizindu-i pe agatirsi in Transilvania (Dacia inainte de romani, Bucuresti, 1380, p. 408, nota 98). A.D. Xenopol, analizind izvoarele literare, hidronimia ?i antroponimia, ajunge la concluzia cä agatirsii scito-iranici s-au infiltrat s* au vietuit in Transilvania pe riul Máris (Mures). Contrazicindu-se, mai departe isi dezvoltä insä urmätoarea argumentare: ,,... Herodot mai aminteste intr-un alt loc, i-eprodus si mai sus, un al patrulea riu al Scitiei, pe Máris. El [adicä Herodot] zice anume cä „... si riul Máris, iesind din tara agatirsilor, se amestecä cu Istrul“ [... ] E probabil cä Herodot infelege aici prin Máris, Oltul si nu Muresul. (Accentuarea n.n.) Faptul singur cä Muresul se varsä in Tisa ?i nu in Dunäre, ca Máris al lui Herodot, nu ar putea fi un temei pentru a nu identifioa aceste douä riuri, ale cäror nume sínt a$a de apropiate [?], intrucit se putea foarte usor lua Muresul ca riul principal si Tisa numai ca un afluenij al säu. Herodot insä da pe Máris ca un afluent tributär al Dunárii. ce iesea din tara agatirsilor, dar trecea prin aceea a sciRlor. Muresul insä curgind in totalitatea sa dincolo [adicä la nord] de Carpati, in о tarä ce nu era SciUa, ne vine greu a crede sä se fi informat cälätorul de numele unui riu atit de indepärtat s3 sä nu se fi atribuit acest nume О HUI ui care ?i el iesea tot din tara agatirsilor, dar curgea intr-adevär prin SciRa pentru a se arunca in Dunäre. Cätre acest argument hotäritor — serié mai departe A.D.
