Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 PRELUCRAREA LEMNULUI LA REGHIN 361 portat cu cäirutele. Dotatä cu douá gatere, lucrind intr-un schimb, nu a avut о 'activitate prea prospera, deoarece in cei 42 de ani de existen^ä nu a inregistrat náci о dezvoltare a bazei sale de produc^ie. ln 1922 se desfiiinteazä ?i i?i vinde masinile S.A. „Industria Lemnarä“ (HIAG). 4. Fabrica de cherestea räfinoase lerbuß (1888—1927), apartinind statului, cumpä/rä cele douä gatere de la „Societatea de plutärit“ ее au fost demontate. Pe actualul teritoriu al I.P.L. Reghin este construitä fabrica de cherestea rä?inoase acponatä de о marina cu aburi. Co-.ul de eärämidä al centralei termice, care producea aburul neeesar masinei de for(ä, construit in 1890, se vede ?i astäzi. Este prima fabricä de stat din Bazinul Mune- Suluii superior care a folosit for(a aburului pentru produceirea cherestelei rezultatä din bu?tenii sosi(i cu plutele pe Gurghiu. Principalele instala(ii de inceput ale fabrkii au fost: — о marina cu abur tip „Mayer“ de 100 CP: — trei gatere „Lang“ de 18, 24 ?i 36 Joli; — douä fierästraie circulare de spintecat. Statul arendeazä pe 10 ani aceeastä fabricä firmed „Bayersdorf & Biach“ ?i ii vinde bu?tenii necesari, adusi cu plutele pe Gurghiu direct in depozitul unitä(ii. ln 1927 i?i inceteazä activitatea prin trecerea gaterelor $i instala(iilor la Fabrica de cherestea fag, iar plutaritul este inlocuit de tramporbul pe Calea Feratä Silvrlcä Gurghiu. 5. ,,Societatea de plutärit“ §i Concernul „Foresta“ (1895—1948). In anul 1895 „Societatea de plutärit“ incepe construcpa unei fabrici de cherestea la confluenda Mure?ului cu Gurghiul (pe actualul teritoriju al I.U.P.S. Reghin), intrepriindere care inträ in funetiune in 1898. Dotarea ini(ialä a acestei unitati era urmätoarea: — о ma?inä cu abuni de 220 CP; — douä gatere „Nikolson“ ?i patnu fierästraie circulare de spintecat. Anual, cu aceste instalatii, s-au prelucrat in cherestea peste 32 mii me. buntem de räjinoase. In anul 1910 „Societatea de plutärit“ vinde fabrica firmei „Goldfinger & Teplanszki“, care о reconstruie?te ?i apoi о puné in funetiune sub denumárea de „Societatea Anonimä pentru Comer (ul cu Lemn Reghinul-Säsesc“ (Concernul „Foresta“). Modemizarea acestei fabrici a reprezentál de fapt inlocuirea transmisiei principale centralizate de la marina de for(ä prin motoare electrice individuale pentru fiecare utilaj. Ac(iunea individuals a ma§inilor folosind energia electricä s-а extras ?i la actionarea vagone(iior in depozitul de bu?teni ?i in depozitul de cherestea, dupä sistemul tramvaielor, eit ?i la actionarea unei puternice macarale, care descärca deodatä un vagon de bu?teni de rä?inoa;se de pe „trucurile“ cäii ferate normale, ln acest fei, äceastä unitate reprezintä prima fabricä de prelucrare a lemnului din bazinul Mure?ului Superior care a utilizat pe scarä largä energia electricä la actionarea individuals a utilaj elor tehnologice ?i de transport (interior. Unitatea a fost foarte rational conceputä, la acea datä, exceptional de economic amplasatä, cu acces direct la riurile Mure? ?i Gurghiu, la
