Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
362 NICOLAE D. PETRA 6 300 m distant de stadia de cale feratä normalä, lingä ?oseaua urbanä. Fabrica s-а extins la 12 gatere ?i a debitat bu$tenii proveni]:! de pe valea Mure?ului, mai ales de la Rästolifa $i Lunca Bradului, dezgolind, in cei 50 de ani de activitate, renumitele masive muntoase cu päduri falnice de molid din zona amintitä. 6. Fabrica de cherestea fag a statului din 1егЪщ (1905). In anul 1905 (pe actualul teritoriu al sec]iei pentru debitarea cherestelei din I.P.L. Reghin) firma „Goldfinger & Teplanszki“ a construit о fabricä de cherestea pentru prelucrarea bu$tenilor de fag ce erau transportari pe linia feratä ingustä de pe Valea Gurghiului, urmind ca aceastä firmä sä о exploateze timp de 10 ani, dupä care sä treaeä in patrimoniul statului, pe al cärui teritoriu era construitä. Fabrica dispunea de о puternicä masinä de aburi de 980 CP l$í acfiona 9 gatere cu о deschiidere totalä de 234 ]oli, precum §i un numär de 32 circulare. Aceastä dotare i-a permis о prelucrare rafionalä a bu^tenilor de fag. Cheresteaua rezultatä se aburea $i se exporta pentru sculpturä, mobilier, cozi pentru umbrele etc. Debitarea bu$tenilor de fag se realiza dupä о tehnologie avansatä pentru acei ani, valorificmd lemnul in produse destinate exportului, cu excep]ia de$eurilor folosite la marina de for]ä drept combustibil. Astfel in anul 1908 la Expozi]ia Mondialä de la Londra, fabrica a prezentat о serie de mostre din produsele ce le realiza si a fäcut urmätoarele oferte :9 — 4000 mc cherestea aburitä de 2 m lungime $i 27—35 cm läfime; — 300 mc dulapi fag aburifi de 100 mm grosime; — 200 mc (sfcinduri de fag aburite, pentru ornamentafii; — 3000 mc parchete din cherestea fag; — 1500 mc leturi de fag pentru mobilier; — 100 mc le]uri pentru cozi de umbrele etc. In anul 1917 aceastä fabricä a fost preluatä in administrarea statului. Dupä aceastä datä existau deci doiuä fabrici de cherestea ale statului (una de rä$inoase §i alta de fag) la о distan]ä de 300 m una de cealaltä. Dupä anul 1920 administrafia comunä a celor douä unitä]i a hotärit unificarea lor intr-o singurä fabricä de cherestea, in cadrul Fabricii de cherestea fag. ln aoest fei succesiv fabrica de cherestea rä^inoase а fost transferatä prin demontarea gaterelcr $i a masnii de i"or]ä, mutindu-se efectiv §i unificindu-se intr-o singurä fabricä de cherestea, proces terminat ín 1927. Fabrica de cherestea fag a constituit nucleul I.P.L. Reghin. Anul 1919 marcheazä infiintarea unui atelier de timplärie necesar intrefinerii fabriciá, profilat pe productia de u$i-ferestre. Producfia acestui atelier a crescut rapid $i s-а diversificat, astfei cä in 1920 s-au livrat numai pentru Dobrogea peste 3500 u$i-ferestre, proces care a atras un numär mare de timpiari, bine califica]i, la realizarea acestei produc]ii preten]ioase. 9 Aurel G. Gociman, op. eit., p. 124
