Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
354 LIVIU BOAR 6 La 1 aprilie prim-pretorul, impreuná cu un grup de 13 jandarmi, se deplaseazä la Secu pentru a-i evacua pe grevi?ti din locuiniele fabrioii. Dar, acentia se opun cu indirjire, au loc ciocniri intre jandarmi ?i grevicti soldate cu cipva ränip, iar incercarea de evacuare cu fórja nu a reu?it. Iatä ce scria despre acest incident ziarul Lemnarul din 1 mai 1925 „In Secopatac (Secu — n.n.) unde familiile muncitore?ti au indräznit sä protesteze contra evacuärilor ... suhprefectul (de fapt prim-pretorul — n.n.) a comandat asalit ou baioneta ?i «Foc». Rezultatul a fost cä patru féméi au fost ränite“. Dupä aproape zece säptämini greva a putut fi infrintä datoritä faptului cä rezervele de báni ?i alámenté ale grevi?tilor s-au terminat, familiile acestora fiind ameninjaite de speotrul foamei. In acela?i timp ou grevele de la Gheorgheni ?i Secu au loc puternice mi?cäri revendicative §i la fabrieile de cherestea din Toplija §i anume la fabrica „Valea Mure?ulul“ ?i la cea de la Cälimänel — Toplija aparpnind firmei „Zenta —- Ro?cani“. ßi aici scinteia care a dús la izbucnirea grevei a constituit-o problema noului contract colectiv pe care patronii incercau sä-1 impunä muncitorilor. Muncitorii cereau recunoa?terea zilei de muncä de 8 ore, cre?terea salariilor cu 15%, plata regulatä a salariilor, reprimirea muncitorilor concediap. Dupä eiteva zile de grevä, in care incercarea patronilor de a aduce spärgätori de grevä sau de a scoate la lucru personalul administrativ a dat gre?, s-а ajuns la un compromis intre grevi?ti ?i patroni ?i anume acordarea unui spor de salariu de 12,5% in eondipile zilei de muncä de 10 ore.19 Semnificativ pentru situapa forestierilor de pe Valea Mure?ului este articolul „Valea Mure?ului supusä de jandarmi“ publicat in ziarul Munkásélet (Via(a muneitoreascä), din 26 decembrie 1926, in care se aratä cä: „In Valea Murers ul ui domne? te cea mai cruntä exploatare ?i ziua de muncä de 10—12 ore. Dacä cineva inoearcä sä-si nidice glasul impotriva acestei stäri de lucru, acéla este räsplätit cu concedierea ?i cu bastonul de cauciuc“. In continuare articolul prezintä cazul unui muncitor din Gheorgheni, membru de sindicat. „El, deoarece a avut ourajul sä vorbeascä despre constituirea grupei (sindicale — n.n.) locale, a fost concediat. A plecat la Toplipi, unde datoritä baronilor lemnului, a fost arestat. Gäsindu-se asupra lui carnetul de membru sindioalist 1-au acuzat cä se aflä in cäilätorie de propaganda“. Pentru aceasta a fost arestat ?i transportat la Siguranja din Tg.-Mure?, dar neputindu-l-se aduce nici о acuzape, a fost in cele din urmä eliberat. Iatä prin ce mijloace de intimidare incercau autoritäjile sä stävileascä lupta forestierilor pentru condipi mai umane de muncä ?i de trai. To tusi aceste mäsuri de teroare nu i-au intim idatpe forestieri, märturie 19 Loc. eit., p. 95
