Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
7 LUPTELE GREVISTE DE PE VALEA MURE$ULUI 355 stau amplele mi?cari revendicative din anul 1929, moment de virf al luptei greviste a acestui deta? ament numeros al clasei muncitoare din Romania interbelicä. Vom puncta in incheiere citeva dintre aceste acrium greviste, ogi in - dite de documentele vremii. La 22 aprilie 1929 Siguranja din Tg.-Mure?, raporta prefectului judefului Mure? cä „muncitorii de la fabrica de cherestea «Zenta — Roseani»- din cätunul Cälimänel au declarat in ziua de 21 aprilie a.c. grevä. Numärul grevi?tilor este de 129 persoane“.20 La 23 aprilie 1929 comandantul Companiei de jandarmi Mure? informa prefectul judefului despre faptul cä „in urma tratativelor urmate intre patroni ?i lucrätorii din fabrioile de pe Valea Mure?ului, luni 22 l.c. ora 18, muncitorii de la fabrica Gäläuja? au declarat grevä“.21 ln luna mai, forestierii din Toplija peste 700 la numär, au intrat in grevä, autoritä^ile fiind neputincioase in faja acestora. Intenfia patronilor de a angaja spärgätori de grevä a fost zädärnicitä de muncitorii organize ti22 Buna organizare a grevei este doveditä ?i de faptul cä muncitorii din Gäläu^a? intenfionau a veni in sprijinul celor din Toplifa, fapt pentru care polifia din Toplifa solicitä sprijinul Prefeoturii judefului Mure?, lucru consemnat de un raport adresat in acest sens Prefeeturii in care se spune: „cu onoare vä rugäm sä binevoiji a lua mäsuri de ürgén ja sä primim un ajuitor de fórja, intrucit noi cu un numär de 18 sergenji nu am fi suficienji la impiedicarea unei eventuale ciocniri“23. Amploarea grevei este doveditä ?i de faptul cä insu?i ministrul de interne Vaida-Voievod este in?timfat de cätre prefectul judejului Mure? printr-o telegramä in care se aratä mäsurile represive care s-au luat pentru inäbu?irea grevei ?i anume „am intervenit la Divizia 20 din localitate spre a trimite urgent la Toplija un deta?ament de douä plutoane pentru restabilirea ordinei ?i lini?tei turburatä (turbatä in text — n.n.) de munoitorii grevi?ti de la fabricile locale, care refuzä a se supune ordinelor date de parchet ?i politia localä . . ,“24 Toate aceste märturii documentare au demonstrat о datä in plus forfa combativä a clasei muncitoare care, unitä in jurul partidului, condusä ?i indrumatä de membrii de partid ?i sindicat, au finut sus steagul luptelor revolutionäre pentru о viafä mai bunä, mai demnä. Indiferent de nationalitate, muncitorii romäni ?i maghiari din judetul nostru au luptat pentru о cauzä oomunä, consfintind astfei bunele ?i ftrumoasele traditii de viatä ?i luptä comunä de-а lungul secolelor a celor ce träiesc §i muncesc pe aceste frumoase meleaguri harghitene. 20Arh. St., Tg-Mure$, Prefectura jud. Mure$, 1929, nr. 5622, fila 1 21 Ibidem, fila 4 22 Ibidem, fila 10 23 Ibidem 24 Ibidem, fila 21
