Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
TRAIAN RUS 10 338 asemenea, situatia era mad bunä in ceea ce private numärul de vite raportat la päsune $i final,; in jude|ul Mure;;, la 10 ha reveneau 10 vite, pe cínd pe (ara in medáe reveneau 19 capete. О cre$tere sim(itoare a tuturor categoriilor de animale domestice sra inregistrajt in special dupä anul 1930 oeea ce demonstreazä cä pe mäsurä ce procesul de improprietärire se apropia de sfir^it ?i inzestrarea cu Inventar a gospodäriilor (aräne^ti a creseut. In 1938, de pildä, cre§terea cabalinelor a fost est ima tä la 16.682 capete, cu circa 9% mai maré fa^á de datele inregistrate la ancheta dún 1935, ceea ce reprezintá un spor de 4,5% anual. Efectivul bovinelor, care pina in anul 1931 a fost in scádere, tinde, incepind cu anul 1932 spre refacere, ajungind in 1938 la 90.600 bucäfi. Fa(a de 1932, cre^terea este de 11.091 capete, iar fafä de 1935 de 12.189 capete, adicá 12% §i respectiv 13%, ceea ce reprezintá un spor anual de aproape 6%, procent superior fa+ä de to^i anii de dupä räzboi. Efectivul ovimelor §i porcinelor a fost, de asemenea, in creftere. Cre$teri simlitoare s-au inregistrat, in mod special, la vacile cu lapte pe care täranul le fclosea, in cele mau multe oazuri, §i la munca cimpului. In 1935 erau la 53.646 bucä(i. In perioada 1920—1938, numärul animalelor domestfte a crescut cu 246.524 capete, ceea ce rpprezintä am spor de peste 220%, fapt ce demonstreazä saltul enorm ce a avut loc in domeniul zootehniei ca urmare a improprietäririi (ärä,nimii §i a efortului depus de aceas ta pentru a-$i reface $eptelul, in vederea cultivärii in bune condipium a suprafe^elor pe care le de(meau. * Roadele eforturilor depuse de (árani pentru inzestrarea gospodäriilor lor cu inventar agriool, au fost, in multe oazuri, reduse deoarece nu dispuneau de capitalul necesar procurärii de ma?ini-unelte. Aj§a se explicä faptul cä in anul 1935, de pildä, in jude( erau doar 82 autotractoare, 53 locomobile si 241 masini de treierat19. In aceastä situatie, majoritatea gospodäriilor (äräne§ti au continuat sä-?i lucreze pämintul cu ajutorul animalelor de tracftune .ji cu unelte rudimentäre. Ca urmare, atit gospodäriile (ürüneijti create prin reforma agrarä, cit $i cele existente in perioada premergätoare lucrärilor de improprietärire, nu puteau sä obtinä о productie ridiicatä, in con.di(iile unei inzesträri modeste cu inventar viu $i mórt, $i a datoriilor care apäsau pe umerii lor. Reforma agrarä a avut urmäri pozitive nu numai asupra situa(iei materiale a färanilor, dar ?i in oeea ce prive$te situafia lor spiritualä $i sanitarä. S-au inregistrat progrese simultane pe linia ridicärii nivelului cultural al locuitorilor satelör §i in special al copiiior. in 1930, de pildä, din cei 233.915 loc ui tori ai judefului 69,2 % erau §tiutori de carte (74,2% bärbafi $i 63,9% femei), adiicä apropiat de media pe Transilvania (68,3%). Din cele 23 jude(e ale Transiivaniei, jude(u] Mure? se afla pe locul 9 in ceea ce privesjte numärul .jtiutorilor de carte, cele mai ridicate prooente fiind in judetele Brasov (86,9%), Oiuc (74,4%), Odorhei (85%), Sibiu (85,2%), Timava Mare (83,7%) si Trei Scaune (84,2°/%). ” Ministerul Agriculturii 51 Domeniilor, Statistica animalelor domestice pe anul 1935, Bucuresti, 1936, p. 26.
