Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
11 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 339 Dupä gradili de instructie repartRia locuátorilor era urmätoarea г20 G adUl5TOlarätrUC^e Mediu urban (%) Mediu rural (%) extrascolarä 1,5 0,8 primarä 61,0 94,2 secundarä 29.1 3,7 profesionalä 4,9 0.7 universitarä . 2,2 0,3 alte ?coli superioare 1,3 0,3 _____________________________________100,0_____________________100,0__________ In 1934, cele 379 $coli, dintre eare 362 rurale, erau frecvemtate de 32.837 elevi din totálul de 66.881 copii de, virstä $colarä. Un numär de 2.275 copii urmau cele 31 grädinRe, dintre care 23 se aflau in mediul rural. In perioada 1933—1936 s-au cheltuit 11.342.162 lei pentru construárea de noi §co!i §i sali de cliasä. Numärul cadrelor didactice a fost estimát la 794 (pr'ofesori, irivä^ätOri $i'educatori)21. Spre deosebire .de perioada dinainte de primul räzboi mondial, ín satele judeRilui pulsa о vaa^ä culituralä mai intensä. ín 1930, de pildá, despärtämintul AsociaRei „Astra“ din Tirgu-Mure? avea filiale in Band, Gurghiu, Miercurea-Niraj, Riciu, Reghin, Teaca $i ToplRa. In locali táRle Borsec, Cerghid, Gurghiu, Idicel, JabenRa, Lunca Mur emuiul, Sácalul de Pádure, Toplifa §i Ungheni erau cámiine culturale ale FundaRei culturale regale „Priincipele Cárod“. De asemenea, funcRionau 60 cámine culturale, 16 societáR muzácale $i 14 biblioteci care apaiRineau de Gasa Scoalelor. In mediul rural i§i desfá$ura activitatea un singur cinematograf22. Situatia s-а ímbunátáRt fatä de perioada dinainte de räzboi $i in ce priveíjte asisten^a medicalä. ln 1930 erau 82 de medici fafä de 24 cRi au fost in 1915, 11 fiarmacRiti, 85 tehnicieni dentari, 108 moa?e; de asemenea, erau spitale de stat, douä sanatorii §i douä dispensare. Din cele redate pinä in prezent, se desprinde conduzia cä in perioada de dupä apdicarea reforméi agrare situatia iäränimii s-а imbunätäRt din punct de vedere material, sanitär §i cultural $i aceasta in primul rind datoritä pämintului pe care 1-au primit prin improprietärire. Aceastä imbunätatire a vieRi materiale $i spirituale a locuitorilor a.$ezärilor rurale dm judeRR Mure? este i?i mai cliarä dacä facem о comparaRe cu situatia lor in perioada domjnaRei austro-ungare. Nu Inseamnä cä cele de mai sus trebuie sä ne ducä la concluzia cä in ac/ezäirile j.udeRilui Mure? s-а creat un „El dorado“, Räränimea, ca de fäpt marea majoritate a locuitorilor, a continuat sä ducä о via^ä materialä si spinituailä destul de grea. Aceasta, deoarece, cu toate rejultatele pozitdve 20 Enciclopedia Romäniei, vol. IJ, p. 287—288; Anuarul statistic al Romäniei pe anii 1935—1936, p. 41. 21 Arh. St, Bucure§ti, fond Ministerul de Interne, dos. 27/1936, f. 2 ?i urmätoarele; Ministerul Propagandei Nationale, Studii $i doeumentare, dos. 238,f . 6—10. 22 Enciclopedia Romäniei, vol. II, Bucure$ti, 1938, p. 288.
