Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
§ RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 333 din acest judet- Adicá, oonforrn da/teior sitatistice maghiare, tárán imea cu gospodárii piná la 5 ha, sitápineau 9,4% din suprafata cultivatä a judetului, deci de peste patru őri mai putin decit ín perioada interbelicá. Aceasta denotá cä improprietárirea a constituit pentru tárán imea sáracá, indiferent de mationalitate, о binefacere, contribuind la imbuinátátirea considerabilá a situatiei materiale ?i spirituale a acesteia. ^áránimea cu supraíete intre 5—10 ha, ?i care reprezenta 14% dán numárul proprietátilor, poseda о intindere de 49.620 ha, adicá 27,48% din íntreaga supmfatá cultivabüá, mai múlt decit media pe tará (25,2%); unei gospodárii din aceastá categorie ii revine in medie circa 7 ha, ceea ce demonstreazá cá, ín compara tie cu situatia dinainte de 1918, s-а inregistrat о cre?tere considerabilá a suprafetelor detinute de aceste proprietati. Gospodáriile cu supraíete intre 10—50 ha aveau о greutate specificá de 5,92%, ín comparare cu 3,8% cit reprezenta media pe tará $i foloseau 23,38% din suprafata cultivabilá a judetului, deci mai múlt decit media pe tará (19,1%). Analizind urmáril'e pozitive ale reforméi agrare asupra agricultural judetului ?i a situatiei táránimii, trebude sä avem ín vedere cä sátenii au fost improprietáriti §i cu loturi de casá, pá?uni ?i páduri oomunale. Astfel, s-au constituit pä?uni ?i páduri comunale in toate a?ezärile rurale ale judetului in intindere de 88.327,288 jugáre ?i respectiv 71.694,917 jugáre, fácíndu-se §i din acest punét de vedere, ín comparatie cu situatia din perioada dualistá austro-ungará, un salt considerabil. Daca S)n trecut suprafata cu pá§uni ?i páduri detinute de turáni ?i comune reprezentau circa 19% din totálul acestor terenuri, dupá reforma agrarä aceste supraíete reprezentau circa 50%, procent edificator pentru a vedea ce a insemnat improprietárirea pentru táránál román, maghiar ?i german din judetul Mure?. De asemenea, s-au marit suprafetele folloslite de tárani ca izljazuri, ajungindu-se, de pildá, de la 78.639 jugáre la 112.721 jugáre in 1937м. Ca urmare a reforméi agrare s-а ajuns ca din supráfata judetului, estimatá in 1932 la 872.537 jugáre, о intindere de 497.786 jugáre sá fiié detinutá de gospodáriile táráne?ti, ceea ce reprezintá о cre?tere de cárca 40—45% fatä de trecut. La aceastá suprafafá trebuie adáugatá cea composesoralá care avea о intindere de circa 20.000 jugáre. Rezultá deci cá raportul dintre proprietatea tárár>eascá §i cea mo?iereascá s-а dnversat in favoarea primei, dupá cum era firesc ?i dupá cum a urmárit legiui1- torul. Acest iucru rezultá ?i mai dar daca ne referim, de páldá, la suprafetele detinute de comune ín perioada dualistá austro-ungará ?i dupá improprietárirea lor. Pentru aceasta am ales un numár de 15 localitáti, atít din zonele fertile cit ?i din cele muntoase ale judetului. In urma improprietáririi, suprafetele detinute de turáni — loturi individuale ?i comunale — au crescut cu circa 50%, ceea ce subldniazá nu numai cá reforma agrarä a corespuns unei necesitäp de or din social n Arh. St. Tg.Mure}, fond cit, dos. 288/1923—1932, í. 66.
