Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
334___________ TfeAlÄN ftÚS e' ______________Suprafata definutä — in jügäre —______________ Localitatea “e de lejfde'reformá cu cit s'a “árit reforma agrara 0 agrarg suprafata Apalina 406 1538 1132 Deda 3072 6902 3830 Filea 2311 4483 2172 Hodac 6842 12399 5557 Aluni$ 1224 3776 2552 Dumbrava 5015 8628 3613 Pogäceaua 2082 4452 2370 §incai 3272 4753 1481 Ulie$ 1824 2676 852 Lunca Bradului 721 4371 3650 Päingeni 1107 1510 403 Rästolita 1155 3167 2012 Toplita 19090 42805 23715 Voivodeni 1889 2831 942 Corunca 633 1553 920 ____________________________50.643 105.844_________________55.201 dar 91 saltui pe care 1-au fäcut trudi tor iá pämintului inspre о viatä mai bunä. In unele comune, suprafetele detinute de säteni s-au dubdat chiar triplát. In comuna Apahiida, bunäoarä, dupä reforma agrarä, suprafata din posesia täranilor a crescut cu circa 280%, in ,Ajluni$ cu 208%. m Rástolita cu 174%, in Lunca Braduiuá cu 5üö%, in Topdita cu 229%. Ínítre máile de tárani — care s-au convins cá reforma agrará e о mare binefacere, atit pentru ei, cit $i pentru intreaga natiune — ?i pámántul primit s-а stabilit о legatura mai trainicä. Uevenind proprietari deplinl asupra lotului de pämint primit, nu mai erau nevoiti, in cea mai mare parte, sä lucreze mobile mo^ierilor in conditiile inrobitoare ale invoielillor agrioole. De data aceasta, ceea ce ci§tigä este al lor §i ca urmare intervenind cointeresarea, gospodäriile täräne^ti ineep sä 'ia о dezvodtare din ce ín ce mai mare, devenánd mai frumoase $i mai ígfenice. Un distins economist englez I.D.E. Evans, care s-а ocupat de situatia tendor Dunärene, dupä о cädätonie de studii efectuatä in 1935 in Románia ?i Ungaria scria urmätoarele referitor la efectele reforméi agrare: „Efectul säu asupra industried agrioole poate sä nu fiie evident dar asupra viefii zidnice a tárán ul ui este incontestabil. färanul are casa $i pämintul luá, ed a ajuns stäpin. Care ar fi fost situatia täranilor astäzi dacä nu s-ar fi dntrodus reforma agrarä? Marele proprietär, ancapabil sä gäseascä debu^euri pentru cerealede sale, nu ar fi fost dispus sä cultive intensiv päminturile sale; coborirea preturilor agricole ar fi atras inevitabil salarii foarte slabe, ín cél mai bun caz táranid neimproprietäriti n-аг fi fost intrebuintati decit foarte rar $i cu salarii de foame“12. 12 Arh. St. Bucure?ti, fond Ministerul Propagandci Nationale, Informatu, dos. 773, f. 3.
