Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
322 DÓRIN GÖTiA 18 reprezenta contribula soldafilor la taxa colectivä de membru pe via(.áR1. Se mai poate adäuga ?i familia George $i Malcánschi din Göding,1- oare döneazä 50 coroane in favoarea trimiterii de carte romäneascä solda^ilor81 82. Anul 1918 aduce о scáldere a solicitärilor de carte ceea ce era fi rése in contextui unei epuizäri generale. Ca §i in trecut, majoritatea bro^urilor s-au trtimis la cerere pe frontul italian, dar au fost rezolvate cerin(ele de pe frontul rusesc. Aláturi de preojii románi ca Virgil Ciobanu (Praga), Sebastian Rusan (Rädaufi), Constantin Moldovan (Sibiu), Constantin Ghi§a ((frontul de est), Vaieriu Hurdu (Corpul de armata 11 de pe frontul italian) se aflä §i preofi sträini ca Ladislaus Kokta (Bad Ischl)83. Acéláéi spirit intreprinzätor l-а caracteerizat pe M. Incitu^ aflat la Spitalul de rezervä 1 de pe frontul italian, oare, odatá cu ínfiinfarea unei biblioteci centrale „pentru to(i soldafii de diferite formalium“, intervine pe lingä Astra arätind cä in „atari imprejuräri am crezut cä este de-a dreptul datorinfä de onoare pentru női tofi a injgheba cit de curlnd о bibliiotecä romäneascä potrivitä‘‘, care „fiind aproape de comanda militarä“ a armatei, „poate sä atragä u§or luarea aminte a cercurilor oonducätoare asupra sa. Tocmai acum lipsa unui despär(ämmt romänesc din aceastä bibliotecä ar putea fi u§or exploatatä in defavorul nostru“84. Se mic^oreazä mult in 1918 numärul institufiilor romäne$ti §i sträine solicitatoare de carte: Reuniunea femeilor románé din Sibiu85, Ojiciul pentru ajutorarea soldaplor din Budapesta (Országos Hadigondozó Hivatal Budapest)86 87, Fürstlich Dietrichsteinisches Sekrätariat81. In raportul de activitate pe anul 1918 se estimeazä cifra dee 5.892 exemplarele carte trimisä pe front $i in spitale88. Nu lipsesc din bogata documenta(ie aflatä in fondul Astra náci informafii privind prizonierii romäni afla(i in cele douä tabere. Interesatä sä cunoascä modalitäfile prán care prizonierilor le-ar putea parveeni cärfi, „Asociafiunea“ a purtat in 1916 corspondenfä cu Teofil Gramatovici (Gramatowicz), consilier ministerial la Viena, cäruia i s-au trimis cite un exemplar din brosúráié Bibliotecii poporale spre a-$i da avizul $i cu Societatea de Cruce Ro§ie din Budapesta, in legäturä cu prizonierii1 románi proveniri din Transilvania ?i Bucovina ?i internati ín tabára adversá. Instituta de caritate budapestanä preciza cä „pe seama prizonierilor din statele du$mane ou care ne rázboim insä, nu se poate trimite nici un fel de cárfi pentru cä guvernele respective nu §i-au dat incá oon-81 Fond. Astra, doc. nr. 415/1918 — pr. verb, din 12 ián. 1918, p. 35; rév. Transilvania, 1917, nr. 7—12, p. 172. Vezi §i nóta 72. 83 Ibidem, doc. nr. 27, 71, 206, 304, 320, 328, 352, 421, 425, 488, 626/1918; 415/1918, p. 18—19. Redäm textui $tampilei de pe document: k.u.k. griech.-orient. rum. Giarnisons-Seelsorge Prag. 84 Ibidem doc. nr. 775, 928/1918; 1011/1918 — pr. verb, din 1 mai 1918, p. 164 85 Ibidem, doc. nr. 448/1918; 592/1918 — pr. verb, din 9 martié 1918, p. 83 88 Ibidem, doc. nr. 819/1918; 855/1918, p. 142—143. 87 Ibidem, doc. nr. 89/1918. 88 Rev. Transilvania, 1919, nr. 1—12, p. 22; fond Astra, doc. nr. 403/19123, f. 10. Vezi si art. lui V. Nistor, Carte pentru ostafi, in Telegraful Román, anui LXVI, nr. 113 din 25 oct./7 nov. 1918, p. 451.
