Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

19

DIN ACTI VITATEA ASTREI

323

sentimentul ín aoest scop89“. Aceste explicari erau cerate in ürma scrisorilor sosáte chiar de la prizonierii originari din Andeal. Astfel, Sima Adega, ,,frunta§ internat ca prizonier la Palermo — Cefalu — Italia“, cerea cärfi pentru prizonierii románi de acolo. Totu?i comitetul central decide sä de expedieze prin Cntceo Ropie90.

Biroul central de informatii din Viena Gemeinsames Zentralnachweisebüro Wien) a intrat in contact cu Astra in 1915 in vederen ob(inerii dic(ionarului de localitä(i a lui N. Togan, necesar pentru stabilirea adreselor prizonierilor romám afla(i in Rusia. Listele de prizonieri remise de Crucea Ro$ie rusä contineau §i numele unor prizonieri romäni, astfel cä dic(ionarul respectiv, trimis in 6 august 1915, devenea indispensabil institufiei vieneze. In anul 1917—1918 vor fi trimise $i cärfi din coleecfia Asociafíunii“91.

$i din Italia vin cereri, chiar daca nu s-áu putut rezolva. Astfel, in numele a cinci solda^i, Petre Grama exprimä in 1916 aceea?i doleantä venitä de pretutindeni unde erau romäni incorporali92. Prizonierii romäni de !a Serres Carpentras {Franca) au cerut in 1917 prin comitetul lor de ajutorare cärfi de $coalä Biroului de informafii din Viena .ji Mitropoliei Romane din Sibiu. La Viena se trimit 260 exemplare93.

Atenfia cea mai mare s-а indreptat desigur asupra prizonierilor romäni afla(i in imperiu. Dintre ei amintim pe Vasile Briadha din Basarabia, aflat prizonier la Calzanika (Tirolul de Sus), Al. Fugätä, preot militar in Feldbach (Stiria), care are in vedere prizonierii romäni proveniri din Basarabia $i V. Nistor, preot, care este preocupat de cei „intor$i din prinsoare din Rusia“9'*. Alte cär(i sint expediate tot pentru, prizonierii romäni reintor$i din Rusia, Armatei l-а din Brasov (1.300 exemplare)95.

Interesante sint legäturile cu trupele germane sta(ionate in Transilvania, care, prin poli(ia de grani (ä din Sibiu, cer cärti pentru armata germanä. „Asociafiunea“ acceptä sä imprumute Enciclopedia Romána a lui C. Diaconovich $i Biserica Curtea de Arge$ (f.a.).

69 Fond Astra, doc. nr. 325, 467/1916; 512/1916, f. 95—96.

90 Ibidem, dioc. nr. 367/1916; 400/1916 — pr. verb, din 8 apr. 1916. f. 75.

S. Moldoveansi N. Togan, Dicpionarul numirilor de localitafi cu proporfiune romána din Transilvania, Banat, Сгцапа si Maramure?, edRia I-a Bucure$ti, 1915.

91 Ibidem, doc. nr. 729/1915; 885, 944,' 1311, 1340, 1380, 1406/1918.

92 Ibidem, doc. nr. 569/1916.

93 Ibidem, doc. nr. 1396, 1504/1917; rev. Transilvania, 1917, nr. 7—12, p. 174.

91 Fond Astra, doc. nr. 662/1916; 732/1916, f. 152; 997/1917; 1021/1917, p. 169—170; reg nr. 11, f. 61. Preotul V. Nistor multumea in 1 mai 1918 pentru pachetul prfrnit dorind incä „vreo 150—200 exemplare pentru a le impärfi in Soldaten-heim-urile infantate lingä fiecare lagär de prizonieri intorsi din prinsoare, cäci pinä acum eartea rom. lipseste“. Adresa sa era: „V. Nistor, Feldkurat A. Gr. der Heimgekehrten «C» Tiszalonka (Märmaros)“. Cf. doc. nr. 771, 873, 1303/1918. In aceeasi probléma serie si soldatul prizonier C.I. Pätrascu de la „Canal Arbeit Murech“. Cf. doc. nr. 447, 672/1918

95 Ibidem, doc. nr. 656/1918.

96 Ibidem, doc. nr. 827/1916; 903/1916 — pr. verb din 23 dec. 1916, £. 19(2. C Diaconovich, Enciclopedia romána, ed. Krafft, ■ Sibiu, 1898, völ. I, 1900 vol. II; 1904, vol. III.