Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

252 8 MARIN $ARA nodi cládiri ín саге functioneazá azi ßcoala generalä nr. 1, are menite deo­­sebite invälätorul director Alexandria Moldovan, care a function at $i la fős­tül liceu „Florea Bogdan-“ din Reghin ca profesor suplinitor de muzicä Sn anii 1920-1921. í>eoala a fost oonstmitä in anul 1931 in vacator fflnd Pop Florea, care era $i director al $colii de ucenici. Despre $coala din Apalina, actualmente inglobatä in ora?ul Reghin, prin aotul íntitulat „Alapítvány“ (Fundatione) i?i altul numit „Inventaru­­mulu“, ne sínt fumizate date interesante despre dstoria invät,ämintului romänesc din aceastä local ita te. Msn(,ionäm cä aceste documente se aflä in arhiva bisericii románesti din Apalina. Ca urrnare a cereriüor fäoute de populatia romäneaseä cätre baronul Bornemisza Paul, prin adminis­tratorul loan Pop Maior, in jurul anului 1350 se fac primele incercäri. Prin foaia de dotajie „Alapítvány“ a cáréi original cu semnäturä ?i pa­rafa a fost inaimtat la Blaj ín 1853, Bornemisza Paul a inzestrat $coala cu suprafata de 27 cubici de pámínt (circa 7 ha) ?i finale ín diferite lo­­curi din hotarul Apa;inai, cu destinalia expresä ca veniturile sá folo­­seascá „propäsirii tinerimei“, sä completeze la salariul invälätorului. Ca urmare a acestui act, la 1852 se ridicä о §coalä lingá biserica ro­­máná veche de lemn constiruitá la 1824 (in prezent demolatá). Dupá 1884 se preconizeazá construirea unui nou local de ijcoalä, care se infáptuie$te ín 1885. Printre cei mai de seamä invälätori amintim pe Roman Alexan­­dru, care a íunclionat in perioada 1890—1929, om destoinic, gospodar, care apára drepturile locuitorilor. Referindu-ne la inceputul $colii romár. e?ti din fosta comuná Iernu­­leni, inglobatä ín óraiul. Reghin. consemnäm anul 1875. Scoala a luat fiin­­(ä pe lingá biserica greco-catölicä, preolid acestei biseríci fiind totodatá §i directorii scdli. Primul local de §coalá era construit din lemn lingá bi­serica si avea о singurä salä de clasä §i о camerä micä psntru invälätor. Documentele oonsemneazä pe Alexandru Roman, ca primul invälätor, ca­re venea de la Apaiina ?i préda douä eile pe säptäminä la cele 4 clase. In­­cepind cu anul 1885, $coala avea un invälätor localnic, pe Alexandru Mu­­resan, care préda la cele 4 clase. Dupä absolvirea celor 4 clase, eleviii mai fäocaiu incä trei clase de repetilie, freeventind seara in douä zile pe säp­­täminä. Anual freeventau in cele 4 clase $colare cele trei de repetitie intre 50-50 elevi. Intre 1 sept. 1904 $i 1 sept. 1906, invälätorul ?coiii era Sich!"oreanu Alexandru. In aceastä perioadä datoritä pasiuniii acestui invälätor, la Iemuteni s-а desfä?urat о fructuoasä activitate, edhipde de teatru, cäiuyari ,=i cor 51-au ci^tigat о faimä in tot judetul. Un denm con­tinuator a fost invälätorul Alexandru Moldovan, care pe lingá activitatea desfä$uratä la catedrä s-а remarcat prin nőni suflu dat munciű culturale, prin felül cum a stiut sä mobilizeze populatia romäneascä la toate actiu­­nile índreptate spre ridicarea con^tiintei nationale $i libertatea poporu­­lui román. Trecínd la ?coala din Reghin, d-a urmat un fiú al satului, A- lexandru $uteu in perioada 1914-1920, cind a treeut in ínválámintul se­­cundar la Reghin $i de aici la Tg.-Mure$. In aceastä perioada bárbalii fiind mobilizali pe front, echipele infáinlate de Alexandru Sighi$oreanu

Next

/
Oldalképek
Tartalom