Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
7 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PINA LA 1918 251 ■ír ín anul 1857 aceastá instätu^ie ^colarä devine „$coalá capitalä principalä“ pe lingä care funcficaia $i cursul pedagogic cu duratä intre 4-10 luni in funcfie de pregätirea candidafiilor. Aceste cursuri au íncetat in anul 1865 cind s-а deschis preparandia de la Blaj42; Documentele germane menfioneazä cä ?coala greco^catolicä din locali täte a fost frecventatä in anui $colar 1869-1870 de 60 de elevi $i 10 eleve... . tofi färä excepfáe de religie greco-catolicä ?i de nafionalitate romänä25. In document se aratä care era programa de inväfämint cit $i avearea ?colii. Cu toate readizärile obfinute, situafia §ootlii greco-catolioe din Reghin a rämas destul de grea. Intr-un document purtind titlul „Rafiofinulu despre fundulu $colei románé din Reghinulu säsesc pe anulu 1864“62, redese cä in cea mai mare parte a disponibilitafilor §colii au fost imprumutate particularilor care au rämas datori nu numai cu plata dobínzi: ci .?! 011 plata sumelor ímprumutate. Din aceastá cauzä, protopcpul Mihai Cri$an a cerut in 1866, ca fondurile scolii sä fie recuperate de la particulari si $ä fie investite in obligat ii bancare. Este de apreciat faptul cä prin intermediul „Astrei“, $coala din Reghin, avea legäturi cu cercuri de intelectuali de dincolo de Carpafi. Astfel in anui 1879, inväfätorul Gheorghe Maior adreseazä о mulfumire publicä lui I. M. Riureanu din Bucure$ti, care a trimis ?colii din Reghin, din operele sale 15 cärfi de literaturä pentru copii27. De fapt, este bine $fcmt, cä romänii din Transiivania au finut in permanenfä legaturi cu frafii lor de peste Carpafi, legäturi pe multiple planuri, cel cultural avind о mare iraportanfä in lupta pentru libertate nationale.. Am mentiiomt contribufia lui Teodor $erban Lupu la dezvoltarea inväfämintului roan an esc. 'Acest mare patriot a av-ut demni continuatori, care cu spesele lor au ridicat in anui 1885, о nouä $coalä cu douä sali de clasä. Amintim pe protopopul Baziiiu ■ Rafiu si avocatu! memorandipt Patriciu Barbu. Acesta din urmä, in anul 1886 a ínfiinfat la Reghin „Banca Mure$eanä“ cu un capital de 200.000 de ooroane, din al cáréi venit net anual a destinat pentru scopuri culturale 823 de coroane, dupá oum rezultá din bilanful bäncii pe anul 1905. Printre inväfätorii care au funcfionat la aceastá §coalá numim pe Nicolae Manta 1862-1863, Ghecrghé Cri$an 1864-1869, Petru Ciobotaru 1880-1883, Mihai Pascu 1883-1834, .?i 1906-1907, Gheorghe Maior 1870-1911, tatái renumituiui om de $tiintü Augusün Maior. Numärul pqpulafiei románéit! din Reghin fiánd mereu in creytere, se sóm-te necesitatea construirii unui nou local de $coalá. Pentru ridicaraa .'I’ "í f • ' " .--------------------------------------! . n.Nicolae Albu, Op. cíé. p. 140. 25 Beitrüge zur Kentniss Sächsisch.Reen (Contribuli la cunoa$terca Reghinului sá sesc) Sibili, 1870, p. 273, 274. 4 Arhivele Statului. Fiiiala Blaj. Fond Mitropolia Romána Ünitá. Dos. Directorii Scolilór greco.catolice din Transilvania 25043/1865. J7. Koala scolasticä, Blaj, an VII, nr. 16 din 11/13 noiembrie 1879 p. 168.
