Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
250 MARIN $ARA 6 Este un f&pt demn de men^ionat cä in preajma lui 1848, scoala functiana cu trei invä^ätori: Gabriel Mátéi, Izidor Singeorzan si Nicolae Moldovan. Izidor Singeorzan a participat activ la revoluta din anul 1848/89 fund tribün ín legiiunea lui Constantin Romanu-Vivu. Dupá revolu^ia de la 1848 ^ooala romänä din Reghin í$i reia activitatea cu un plan de invätämint mult imbunätätit §i ou cadre didactice bine pregätite care au ob tin ut calificarea profesionalä la Institutul pedagogic „Sf. Ana“ din Viena. In ceea ce prdve^te planul de invätämint, canonicul Basiliu Ratiu aratä cä pe lingä: „ . . . a) Abecedar cu litere chirile .?i latiné, b) Ortografia pentru scrisoare cu litere latiné, c) Catehism pentru norme $i triviale, d) Geográfia Transilvaniei. e) Invätäturä contra vinarsului bine intocmitä. f) Aritmetácá pentru pruncii cei mai mici-se invatä $i elementele l'imbii germane §i maghiare, lingä aces tea in unele cum e cea de la Sas-Reghin, si elementele limbii latiné; apói: Istoria biblicä pe scurt, Stilistica, Epostolografia, Aritmetica, cea mai soMdä precum si cele ее se tin de Economia ruralä21. Afläm dintr-un report al protopopului Crisan Mihail din anul 1852 cä scoala avea trei clase cu trei invätätori; la clasa I-a Nicolae Moldovan, la clasa И-a Izidor Singeorzan, iar la clasa Ill-а loan Täsläuaniu, care in 1852 a deschis „un curs pentru invätäturä magistrilor din protopopiat“, cu duratä de sasé säptämini, tratindu-le metodica ?i prirmnd de fiecare candidat in medie cite cinci florini22. Mai semnaläm venirea lui Vasaié Dumbravä, absolvent al institutului din Viena, ca invätätor in locul lui Singeorzan, a lui Petre Anca ín locul lui Nicolae Moldovan. In anul 1857 se infiinteazä al treilea post de invätätor ocupat de Nicolae Härs'ianu. Apreciind rolul instructiv-educativ al scolii $i evontribu^ia се о aduce scoala la nidicarea niveluliui cultural, un grup de cetäfeni románi din Reghin, au cerut, in anul 1861, aprobarea mitropolitului Alexandru Sterca ipulufiu pentru infiintarea unei „AsociatÜ pentru sustinerea si prosperarea durabilä a scoalei nationale románé din Reghinul-Säsesc“. Semnatarii memoriuluá i$i exprimau speranda cä vor putea aduna un capital de 7000 sau chiar de 10.000 fl., astfei putindu-se ridica venitul scolii la 1200 fl., sumä din care ar putea stabiliza situatia materialä a scolii, asigurmd invätätorilor un venit mai substantial, material didactic necesar prccesului de invätämint si manuale pentru elevii säraci si orfani. Se mentioneazä cä in acelasi timp suma respectivä ar permite in viitor infiintarea unei S-coli subreale... de care are románul trebuintä ca de piinea de toate zilele23. Gäsim prirvbre semnatarii acestui memoriu pe Teodor $егЬап Lupu— proprietär, Alexandru §iotropa perceptor, loan Rusu, Alexandru Sil vasi perceptor pensionar, loan Pop Maior — proprietär, George Marinovici, Nicolae Marinovici, George Grecu — eomereiänti. J1. Arhivele Statului. Filiala Blaj, dosar an 1850, nr. 160. ”. Nicolae Albu, Op. cit. Bucure$ti, 1971, p. 139. ”. Amicul fcoalei, nr. 41 din 14 oct. 1861, pag. 332.
