Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PINA LA 1918 249 excedent pedagog, elogiat de Alexandra Papiu Marian in paginile „Islorieá pentru ineeputul Románilor din Dacia Superioarä17“. La inceput aceastä ^coala se numea trivi alá de la euvintul latin „trivium“ (ín evul mediu parte a in vätämintukii elementar care cuprindea gramatica, retorica §i dialectica) dar acum In ас es te $ooM se préda citire, seriere ?i anitmetica. In curind aceastá institute se va transforma ín $coalä normalä ?i primea elevi care termmasorä о ?coalä inferioarä popularä, trebuind sä faeä dovada cu о adevaringä de absolvire care purta denumdrea de „testimonial“, dar se primeau $i elevi pe baza unui examen prin care se adeverea cä corespund cerintelor $ооШ respective. Din 1826, cind §coala este transfotrmatä in §coalä normalä capotalä, mul(i dintre preoti §i daseäli mergeau la Blaj numai pentru examen, pentru a fi confirmari ín func(iuni18. In anul 1836 se construie?te un nou local de ijcoalä grape genero zi tátid cetäteanului porban Lupu, om cu stare, un sprijinitor dezinteresat al propásirii neamului ramanesc, a ridieárii lúd oulturale. Constructa acestei §coli in anul 1835, reiese dintr-un protest respectuos adresat episcopuiui Alexandra Sterca Sulu(iu, ímpotriva destituúriii nepotului sáu Izidor Singeorzan din postul de ínvá(átor. in care se dau cíteva date privind istoricul ä^colii: „Incá din anul 1834, cind scoalele nationale, precum in itoatä Transilvania, a$a ai in (mutul Sas-Reghinului, emu cu tótul neglese (negl'ijate), pe lingä toate greutäyile cu care avui de a mä lupta, mi-am .propus cu spesele mele a ridica о ^coalä nationals rornänä, §d pe aicest plan 1-am $i realizat in anul numit, oumpärind loc §i ridicinid un edifdeiu seolastde ce au eostat 6.000 florini; totodatä in acest öbiect am contras cu preasfintgtul Scaun Episcopesc, in care s-а statomicit ca eu, ca Fondatore sä fiú patronul $coalai §i cind se va aíla din neamul meu vreun mdivid demn de proväzut cu recermt.ele unni dascäl, acéla sä nu fie esebis. Pentru о funda tiune statornicä am locat capital 1.000 fr. §i pe lingä aceia cele trebuincioase pentru dascäl §i conservarea $ coal ei le-am dat din al meu, asa cít sángur cu ale rnele spese am rädicat $i susyinut aceastä umcä §coalä naponadä bine orindtliitä in acest (inut. Fiindcä unióul scop íntru fundarea scoalei mi-а fost ca tinerimea rornänä sä primeascä о educate adeväratä de ^tiintä $i virtute19“. Memorialistul Koós Ferenc20, originär din Reghin, in amintirile sale, face unele pr-ecizäri privind §coala greco-catolicä din Reghin, fimd nevoit, datoritä imbdlnävirii invä(ätorului reformat din Reghinul Maghiar, §i datoritä faptului cä la §coala romano-catolicä copiii erau bätu(i, sä urmeze cursurile acestei ?coP.d. Fericitä ocazie pentru tinärul Ferenc, de a-$i insu$i primele n opium de limbä romanä, саге-i vor fi atät de folositoare in timpul apostolatukii de 15 ani la Bucure$ü. '7. Nicolae Albu /.storia fcolilor románé ^ti din Transilvania Intre 1800-1867, Bucu. re^ti, 1971, p. 138. Nicolae Albu, Op. cit. Blaj, 1944, p. 303. A Arhivele Statului. Filiala Blaj, dosar nr. 1852, nr. 317. í0. Koós Ferenc, Életem és emlékeim (Viapa §i amintirile mele), vol. I, Bra$ov. 1890, p. 18.
