Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
248 MARIN 5AHA_ 4 tura decit ca natiile cele cu ajutorul Irui Dumnezeu cultivate sä se ingrijeascä $i pentTM lummareia celorlalte na|ai ce sint pu^in fericite, pentm cä tofi oamenii au deopotrivä trup $i suflet, pricepere §i voin^ä, deci dar toate natiile fire^ti se cuprind ín marea na^ie a neamului omenesc iar deosebitele numini ale singuratecelor na^ii sint numai intimplätoare12“. Problema räspindiirii culturii in popor l-а preocupat atit de mult, incit atunc'i cind e nevoit sä se apere impotriva celor care ii negau activitatea $i cäutau sä i-o umbreascä, in „Räspuns la cirtirea care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior,“ va exclama „cä pururea a cäutat prilej cum de cum sä poatä lucra mai mult spre cultura $i fölösül neamului romänesc“.13 In primii ani an secolului al XlX-lea, paralel cu construirea bisericii greco-catolice, se preconiza si construirea unei ?coii. La construirea acestor douä edificii о contribule insemnatä a avut petru Maior, care a beneficial ?ii de ajutorul material al unor cetäfeni mai instäri^i, cum era familia comerciantului romän-macedonian Gheorghe Marinovici. Intr-o situate $col:arä intocmitä la Blaj, in decembrie 1786, sint in- 9irate §colille ro.mäne§ti ínfiántate in 1782 printre care figureazä $i ifcoaia din Reghin, care avea un total de 28 elevi dintre care 22 cu о irecvenpä mai bunä, iar 6 cu frecvenlä sporadicä14. Dascäl al soolii era loan Pamfilovici, care, a=a cum mentioneazä Aurel Holircä15, a fost numit odatä cu Ariton Barbulovici de la §coala din Miias. La venirea lui PetTM Maior la Reghin, ijcoala nu avea о activitate bunä, fapt oe reiese din scrisoarea episcopului Bob cätre Petru Maior, datatä la 6 noiembrie 1785 din care citam: „Socotind lips a care ar avea M(aghiar) Reghämü de о $coalä nu numai pentru sine ci $i pentru satele cári sínt prim prejur §i au lipsä de inväpäturä, am fost reprezentäJuit in gubernium sä sä milostiveascä a muta scoala de la M(aros) — Va$arheli, unde nu era a/tita lipsä, cu dascäl cu tot la M(aghiar) — Reghin $i s-au ?i miles tivit inaltul gubernium а-mi ingádul aceastä cerere a mea. Drept aceia, fräfia-ta vei avea griie de vei a^äza oriunde ved putea ín eparhie-ti pe diacul carele au fost pinä acuma in M(aghiar) — Reghin $i in locul ?i in casa lúd vei bäga pe dascälul Dimátrie Pop, carele au fost pinä acuma in M{aros) — Vasaxheli.. .i6“. La cursurile de varä din anui 1786, organizate :á pnute de Gheorghe Sincai, a luat parte $i invätätorul Dimitrie Pop din Reghin. In Reghinul säsesc abia la trei ani dupä rddicarea bisericii, 9 coal a greco-catolicä va fi deschisä, primul ei invätätor fiind Gabriel Matei, un ,2. Dimitrie Macrea, Petru Maior, in Limba romána, VI, 1957, nr. 4. p. 1. 13. Ibidem, pag. 125. 14. L. Protooopescu, Contribute la dezvoltarea invätämintului din Transilvania 1774-1805, Bucure?ti, 1966, p. 82. lb. Aurel Koliroä,, §coala din regiunea Murefului superior ín a doua jumätate a veacului al XVlIl-lea fi inceputul celui de al XIX-lea, in Marisia, IX, 1979, pag. 220. ie. Petru Maior, Serien fi documente inedite, Edipe ingrijitä de N. Aibu, Bucure$ti, 1968 p. 15. 16,
