Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
9 AUGUSTE DE GER ANDO tDESPRE TÄBLITELE CERATE 239 Montanä, episcopului Unitarian din Cluj, cäruia i-a trimis totodatá $i täblitele. Ai doilea document care este о anexä a primului, cuprinde descrierea detaliatä a täblitelor sji о disertatie asupra folosirii täblitelor cerate in antichitate. Aceste serisori aratä cä täblitele latiné au fost gäsite in 1788, intr-o minä romanä abandonatä §i situatä in coasta muntelui Letea de lingä Abrud.“13 „In prima din cele douä serisori d. Kovács istordseijte cä aburul suifuros care se rid'icä din muntele Letea a impiedicat pinä atunci pe muncitori de a exploata mina romanä. Acum el a riscat a ínfrunta pericolul §i in timp ce a gäsit in partea de sus a muntelui urmele vechilor mineri, muncitorii care au inaintat in galeriile de jos au descoperit täblitele latinesti. D. Kovács le-а achizitionat pentru citeva monede §i le-а trimis imediai la Cluj, pentru a fi depuse in biblioteca colegiuiui unitiarian din aed oras“. „Existä о descriere a táblitelor latiné, care dateazä din 1791. Ea este datoratá d-lui Gheorghe Aranka, care a crezut a vedea acolo caraotere - evreie^ti: «Aflindu-mä la Cluj cu ocazia dietei din 1791, m-am dus la biblioteca colegiuiui Unitarian $i am väzut acolo о carte veche evreiascä, care se poate considera printre oele mai curioase antichitäti din Europa. Aceastä carte este in octavo, cuprinde trei foi de lemn de fag, foile sint scabite in forma de pätrat iar gólul dinäuntru este umplut cu cearä, pe care este imprimat scrisul. Toate foile au о margine de lemn, sint gäurite aproape de margine §i legate cu о sfoarä. Scrisul este f oar te mic §i este imprimat desigur cu un condei (stil) de fier — cu toate cä aproape peste tot. sint bine conservate, se eiterte greu. Partea lateralä a foiljor este acoperitä cu sulf, precum $i dosul — astfei au fost gäsite in minä. Eu nu pot preciza daeä aceastä carte dateazä din epoca dacilor sau de pe timpul regilor no$tri. Ceeaoe este sigur e cä popularia comitatului Hunedoara §i acum pentru a preciza о epoeä foarte indepärtatä, spune „de pe timpul jidovilor“ ceea ce pare a dovedi cä odinioarä au existat evrei in aceastä parte a järii»“ „Am precizat epoca descoperirii täblitelor latine$ti $i am citat о descriere a acestor tábládé scrisä in 1791. Aid sint unele detalii de circumstantä, care nu i-au fost comunicate d-lui Massmann. Adäugam cä täblitele au rämas in biblioteca colegiuiui unitarian pinä la moartea episcopu lui, care le-а luat in primire. Fiul säu le-а scos in 1821 cu imtentia de a le vinde, dar nu s-а putut intelege pentru a le céda cu profit. Ne potul säu le-а dat in 1835 pentru 50 de florini unui comerciant de antichitäti cu numele Samuel Nemes, iar de la acesta au trecut apoi in miinile d-lui Jankovi ;h“. „D-l de Waildy pare a spune cä in Ungaráa existä indoialä asupra autenticitätii täblitelor latiné. Nu este oare natural de a crede cä obiecte atit de pretioase ar trebui sä-$i gäseascä locul in muzeul public din Pesta? ’3. Se pare cá, cu dói ani mai Inainte, au fost descoperite alte douä täblite cerate in imprejurirm, dintre care una a fost imediat distrusä, iar cealaltá a trecut in miinils unui d. Gömbös $i n-a mai reapäxut.
