Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
188 VASILE POP 4 lizarea elementului románesc majoritar. In aceastá directe putem aminti spre pildá, proiectul de lege adus in faja Dietei Transilvaniei ín anul 1836 de cätre aristoorajia maghiarä, proiect care prevedea ca in toate ?eolile sau instituteile de inväjämint sä se introducä limba maghiarä ca singurä limbä de predare, sau proiectul din 1842 care prevedea: „In toate seolile Pfincipatukii, exceptind pe cele sáse$ti, limba de predare sä fie maghiara'.“ Sa mai mult, chiar ín scolile Blajúlui, care au fost ínfiinjate ?i susjinute prim jertfele materiale ale romänilor, in termen de 10 ani, trebuáa sá se treaeä la limba de predare maghiarä. Tendinja päturiii conducátoare maghiare de a asimila cit mai repede celelalte najionalitäji, impunindu-le deocamdatá limba, s-а izbit de rezistenja opusä de cätre populajia majoritarä romäneascä, precum §i a celorlalte najionalitäji conlocuitoare. Situajia precarä a $colilor romänefti nu se-mbunätäte$te nici dupä Revolutia de la 1848. Situajia stati.sticá oficialä intocmitä ín anui 1851 indicä urmätoarea situajie a inväjämintului din imperiul habsburgic: 10 universitáji, 5 academii de drept, 9 ^coli de Chirurgie, 11 $coli de moa$e 4 institute montanistice, 1 institut agronomic, 3 institute tehnice, 38 scoli reale, 262 de gimnazii (aici sint inglobate ?i liceele), in care studiau 74613 studenji $i elevi ai ?cololor secundare. Comentind faptul cá din acest numär de elevi §i studenji doar 1108 erau romäni, G. Barijiu scria cu amäräciune in paginile Gazetei Transilvaniei: „Sintem cei din urmä“.14 De$i Diéta de la Sibiu in perioada constitujionalismului (1861-1865) a votat douä legi importante pentru populajia romäneascä din Transilvania: prima pnivind egala indreptäjire a najiunii románé si a confesiunii ei cu celelalte din jarä; a doua privind egala indreptäjire a celor trei limbi vorbite’in Transilvania: romäna, maghiara $i germana, totu$i dupä infringerile suferite de austnieci la Königgrätz ?i Sadova, ímpáratul Franci.чс Iosif I a semnat actul dualist prin care Transilvania a fost alipiíá fórját Ungariei $i drept urmare $i légiié votate de Diéta din Sibiu au fost abrogate. S-а instaurat unul din cele mai represive $i asupritoare regimuri din Europa, indreptat impotriva libertäjilor nationale §i drepturüor sociale ale popoarelor dominate din cadrul dublei monarhiá. Acest act a fost caracterizat drept „Unió dv.arum centra plures“ ?i socotit de cätre popoarele asuprite un veritabil „dictat politic“15 Consecinjele paetului de la 1867 s-au fäcut simtite $i in demeniul ínvájámíntului ?i legislajiei ?colare, fiindcá tärimul pe care s-а aejionat deosebit de putemic a fost tocmai $coala. La numai un an de la íncheierea sa, compromisul din 1867 $i-a dezváluit din plán caracterul reaejionar, antipopular ?i antinational, índeosebi pe tárim cultural-^colar. Expresie a politicii claselor burghezo-mo^iere^ti din Ungaria de asámilare a najionalitájilor, légiié ^colare din aceastá perioadá au stirnit reaejia najionalitáu. G. Barijiu, in Gazeta Ts-ansüvaniei, Nr. 3, Bra?ov, 1853 u. Románii din Transilvania Impotriva dualismului austro-ungar, Cluj-Napooa, 1978, p. 120
