Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
632 GRIGORE PLOE§TEANU 2 tiativa burgheziei liberale a Adunärii Nationale Constituante germane, care §i-a inaugurat lucrárile la 18 mai 1848 in Paulskirche, ca „reprezentánsé chematä §i imputernicitä a poporului german suveran“1, menitä sä realizeze unificarea Germaniei, a trezit vii sperante in rindul unor frunta§i revolutionär! din tärile románé. Dind dovadä de multä incredere, oameni politici romäni aveau convingerea cä odatä cu reunirea Parlamentului de la Frankfurt §i alegerea la 27 iunie 1848 a unui vicar al Imperiului — in persoana arhiducelui loan de Austria —, ca putere centralá provizorie, lua na§tere о Germanie unité §i democratä, о putere europeanä care ar fi putut afcorda sprijin §i revolutiei románé, tendintelor de unitate nationalä ale poporului romén. Pe de alté parte, primii pa§i realizati in directia infäptuirii imitätii germanilor deveneau un precedent ce putea fi invocat pentru impulsionarea propriilor sträduinfe de unificare a intregii natiuni románé intr-un singur stat. Este deosebit de semnificativ faptul cä, urmärind sä trezeascä interesül ?i sä dobindeascä sprijin din partea forului central german pentru revolutia románé amenintatä de pericolul amestecului sträin, al interventiei Rusiei tariste, sä intäreascä pozitia internationalá a färii Románéit! aflatä sub autordtatea Guvemului revolutionär, la numai douä zile de la constituirea acestuia, la 16/28 iunie 1848 ministrul de externe loan Voinescu II se adresa printr-o notä diplomaticä pre$edintelui Parlamentului din Frankfurt, Heinrich von Gagern. Prin aceastä notä, care urma celor adresate cu douä zile in urmä miniijtrilor de externe ai Franfei §i Angiiéi, I. Voinescu II informa despre revolutia pa?nicä infäptuitä de poporul román la 11/23 iunie 1848, abdicarea printului Gheorghe Bibescu — dupä protestul Consulatului general al Rusiei — §i constituirea unui Guvem provizoriu2. Aducind la cunostinfa guvernului german „noua stare a lucrurilor“ din Tara Romäneascä, guvemul román „solicita toate simpatiile sale in favoarea unui popor ale cärui eforturi nu urmäresc de cit a face sä participe toate clasele populafiei la binefacerile civilizatiei (... )3. Nota diplomaticä exprima protestul impotriva ingerintelor reprezentantului Rusiei tariste §i totodatä convingerea cä Parlamentül german va sprijini consolidarea revolutiei románé: „Eu sint convins, Domnule Pre^edinte, cä pätruns de dreptatea cauzei noastre, Veti binevoi sä dati concursui ca aceastä reformé pa§nicä, efectuatä printr-un elan electric al intregii natiuni, §i care nu atenteazä la dreptul nimänui, sä poatä fi consolidatä“4. ' W. Treue, Deutsche Geschichte, Vierte Auflage, A. Kroner Verlag, Stuttgart, 1971, p. 550. 2 Bundesarchiv, Aussenstelle Frankfurt, 14 Walachei und Moldau. Politische Beziehungen zu beiden Fürstenthümer, f. I. Gr. Ploe?teanu, Voinescu II fi scrisorile sale diplomatice, in Amfiteatru, XIII, nr. 8 din august 1978, p. 10. 3 Ibidem. 4 Ibidem. La nota lui Ion Voinescu II era anexatä Nota adresatä la 12 iunie 1848 de consului rus Kotzebue domnitorului Tárii Románesti, Gheorghe Bibescu, prin care i?i anunta Incetarea tuturor funcfiilor §i protesta impotriva „inovatiilor“, aflate in contradicte cu prevederile Regulamentului Organic. Anuí 1848 in Principatele Románé, Tom. I, Bucure?ti, 1902, p. 544.
