Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
3 RELATU ROMANO-GERMANE IN 1848 633 Evenimentele din Germania au constituit §i un precedent, pe care il au in vedere oamenii politici románi dornfci sá vadä realizatá unitatea national-statalä. Incä in iunie 1848, Ion Ghica ii seria lui Nicolae Bälcescu despre necesitatea de a se realiza о intelegere intre toate partidele íji sä fie numit un „vxcar de Imperiu, pentru cä §i slavii au de gind sä о faeä. S-о facem odatä cu ei, proclamind cä (...) voim unitatea nati onalä“5. La 29 iulie 1848, cu prilejul constituirii clubului democratic din Craiova, frunta$ul local Carminski, rostea un discurs, reprodus in Poporul suveran, in care atentiona, la rindul säu, asupra convocärii la Frankfurt a Adunärii generale a intregii Germanii, cu scopul de a uni toate statele germane „si a forma numai un stat mare si putemic“. El se gräbea sä aprecieze, cä prin alegerea arhiducelui loan ca $i „cirmuitor“ al intregii Germanii s-ar fi realizat unificarea acesteia6. Dorinfele de unitate nafionalá ale poporului román, impärtä$ite deopotrivä de romänii din ^ara Romäneascä, Moldova §i Transilvania, räzbäteau §i dintr-o corespondenfä trimisä de un román moldovean, poate Eudoxiu Hurmuzaki7, ziarului Deutsche Zeitung din Heidelberg, editat de profesorul universitär Georg Gootfried Gervinus, deputat in Parlamentül de la Frankfurt. Se afirma cä nafiunea romänä, constituitä din cei aproximativ opt milioane de locuitori ai provinciilor romäne§ti, in cazul in care „s-ar uni intr-un singur stat“, ar fi in stare sä constituie о putere armatä capabilä sä asigure libertatea comertului pentru Germania. „Aceasta este о problemä politicä importantä, care trebuie sä ajungä sä fie discutatá in fafa parlamentului german. De aceea noi romänii, ne uitäm cu speranfä la adunarea solilor poporului de la Frankfurt“8. Autorul materialului publicat in ziarul menfionat, sugereazä constituirea unui stat román unit „sub un rege dintr-o dinastie germaná, de preferintá austriaeä“, care ar constitui impreuná cu Ungaria, Polonia, Slovenia §i Serbia о federate de state, care ar fi legatä printr-o alianfä de apärare cu Austria §i Germania. Desigur, era о solutie tacticä, temporarä, care sä permitä realizarea näzuintei fierbinfi de unire, cäci „fiecare patriot a purtat in sufletul lui dorinta de unitate nationalä“9. Spre Parlamentül din Frankfurt i§i indreptau atenfia §i autorii apelului din 18 iulie 1848 al Comitetului din Cemäuti adresat Comitetului din Ia$i, Gh. Cantacuzino, I. Curius, V. Canta, О. Negri, T. Sion §i I. Alecsandri. In acest apel, pätruns de constiinfa $i voinfa unitáfii na-5 Ibidem, Tom. II, p. 193. 0 Ibidem, Tom. Ill, p. 37. Tot in Poporul suveran se cria: „Ochii no^tri la Frankfurt, la Frankfurt!!“ (nr. 15 din 2 august 1848, p. 60). 7 D. Ivänescu, H. Fassei, Stiri externe despre revolufia de la 1848 din fártle románé, in A.I.I.A., Ia?i, XV, 1978, p. 355. 8 Ibidem, p. 358. 9 Ibidem, p. 359. Cu privire la dezideratul unitäfli nationale in timpul revolutiei románé de la 1848, vezi pe larg C. Bodea, Lupta romdnilor pentru unitatea nafionalá, 1834—1849. Ed. Academiei R.S. Románia, Bucure?ti, 1967 $i §t. Pascu, Marea Adunare Nafionalá de la Alba Iulia, incununarea ideii, a tendinfelor fi а luptelor de unitate a poporului román, Cluj, 1968, p. 76—94.
