Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
554 IOAN R. NICOLA 28 adicá loc atit ín cadrul unelaf §i aceleilasi localitáti, cit si íntre localitáti diferite din zona respectivä, §i care variante vor fi diferen(iate nu numai in timp, ci cu atit mai mult cu cit diferä dezvoltarea istorico-socialä a localitatilor comparate. Este regretabil cä, din cauza lipsei izvoarelor bibliografice, nu putem urmäri evolu^ia obiceiului decit de la sfír$itul secolului al XIX-lea, de cind dateazä acea prima $i succintä mentiune. Ar fi fost interesant sä ne putem da seama despre evoluta lui treptatä, de la formele sale mai arhaice (de tip „pur“, ca in Pädurenii), la cele mai noi — de tip mai complex (ca in Cäian $i Chintelnic), sau la cele actuale — de tip „conglomerat“ (ca in Mänästirea), care sínt ultimele pilpiiri ale acestui ceremonial strävechi. A§adar, variantä inseamnä totodatä evolutie; pentru cä producerea permanentä de variante insemneazä §i impingerea inain te a ritului, evolutia sa. Factori interni (ca: variatia — atit de obi$nuitä in folclor — a anumitor elemente, evolutia mentalitású oamenilor, emanciparea, ca ?i dorin(a de a imprima un caracter distractiv — ceea ce determinä schimbäri in ce prive$te con(inutul) $i factori externi (simplul contact cu alte variante, ori chiar preluarea — „contaminarea“ — cu anumite elemente ale acestora), toate imprimä ritualului in totalitatea lui о cale nouä, о evolutie. Aceasta este tocmai obiectul capitolului urmätor. EVOLUTIE Existenta variantelor insemneazä deci cä are loc о evolutie, iar multitudinea variantelor este о dovadä despre marea vechime a unui obicei. Sä incercäm о periodizare a acestora. Credem cä varianta cea mai purä, adicä cea redusä la elementele esen(iale ale ritualului, reprezintä vestigiul céléi mai vechi forme, respectiv al céléi mai autentice, mai apropiate de stadiul arhaic (nu chiar de stadiul originär, deoarece probabil ipostaza originarä a cuprins $i alte manifestäri mai märunte — cu caracter magic, care au dispärut in lungul drum sträbätut pinä la noi). Cit despre celelalte Variante — mai complexe — ca rei constau din ritualul respectiv, cäruia i s-au asociat alte elemente si rituri sträine, acestea sint ipostaze mai not; ele reprezintä deci stadii mai evoluate — in mersul dezagregant care duce obiceiul spre sfir§itul existentei sale. Faptul cä in cadrul ariei de räspindire a obiceiului se aflä simultan, in diferite localitáti, diferite variante este rezultanta existentei unor diferentieri intre respectivele localitáti, adicá a iinegalei lor dezvoltári economico-culturale. Intr-adevár, localitátile care sint mai ancorate in tradi(ie si mai ferite de influen(a ora$ului au variante mai arhaice, mai pure, iar cele mai emancipate §i mail influen(ate de ora§ au variante mai noi — mai depártate de aspectui originär. Cazul celor douá localitáti extreme din prezentarea sinopticá a celor patru variante este elocvent: Pädurenii (T°P): localitate mai izolatá, fárá legáturá strinsá cu óraiul; dacá folclor vechi nu prea au, nici cununá la seceris nu fac, iar
