Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
29 „BOUL INSTRUTAT“ IN TRANSILVANIA 555 port national doar la citiva bätrini se mai poate vedea, in schimb au foarte puternicä traditia „impeinärii boului“, care träie§te deoarece oamenii simt acest obicei ca fiind strins legat de munca ?i existente lor si considera ceremonia drept о särbätoare. Ä$a cä, nu ar accepta sä piarä aceastä datinä sträveche. Atitudinea lor fatä de stricätorii tuturor datinilor — pocäitii — este deosebit de categoricä: — „Dacä ar trece cineva la pocäiti, 1-am scoate afarä din sat I“30. Cu un cuvint, respectarea cu sfintenie a ritualului i-a asigurat acestuia din urmä nu numai existenta, ci §i_pästrarea sa, cu confinutul si forma purä sträveche. ín Mänästirea, cu tótul altfel s-au petrecut lucrurile: localitate situatä in imediata apropiere a municipiului Dej, cu care are permanente ?i strinse legaturi (oamenii avind serviciu la ora§|), influenfa ora§ului a determinat nu numai о släbire a tradifiei, ci §i estomparea continutului originär, ceea ce a determinat asocierea altor elemente si rituri sträine de semnificafia „boului instrufat“, spre а-l inviora; dar acestea i-au dat un caracter distractiv. Aici este deci о variantä diametral opusä celei din Pädurenii, satui vecin. Or, majoritatea localitäfilor au cedat mai u§or in fafa civilizatiei aduse de timpurile noi, iar cele care incä rezistä sínt foarte putine. Drept care, evolutia ritualului a avut un destin paralel cu evolutia mentalitätii populare, urmind aceea§i cale pe caret au mers $i alte datini: de la faza veche — cind obiceiul era in floare, printr-o fazä intermediarä — cind el incepe a se dezagrega, spre о fazä ultimä, care marcheazä incheierea existentei sale. Fenomenul fiind deosebit de important pentru infelegerea viefii acestui obicei popular, este necesaii a fi urmärit mai deaproape. FACTORI CARE DETERMINA EVOLUflA Ritualul „boul instrufat“, respectiv continutul §i intreaga sa existentä sint in functie de diveirsi factori^ ei insisi fiind produsi ai evolufiei istorico-sociale a poporului nostru. Dintre a cesti factori, enumeräm pe cei mai importanti: Culturalizarea täränimii. Dacä inaintea celui de al doilea räzboi mondial culturalizarea täränimii s-а produs foarte lent, abia depäsind cu pufin nivelul obscurantismului ancestral, dupä marea cotiturä din anul 1944 ea a luat un avint vertiginos, avind urmäri profunde. Täränimea, insu$indii-si cunostinfele stünfifice, nu mai crede in efectele dubioase ale magiéi, ci in munca agrozootehnicä stiintificä. Astfel, paralel cu schimbarea concepfiei despre lume si viafä, cu evolutia mentalitätii täränimii, cu emanciparea sa, riturilor arhaice le va släbi substratul originär magic, apói acesta se va pierde de-а binelea; boul instrufat devine un simplu obicei — foarte usor de a fi pästrat definitiv de cätre färanul zilelor noastre. 30 Cf. inf. Iacob Roman, 40 ani (1957) din com. Pädureni.
