Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
13 CULTURA POPULARÄ §1 CULTURA DE MASA 485 ceptul de etnic. Dovadä si numeroasele controverse in privinta raporturilor mai vechi sau actuale intre sociologie §i etnologie. Dacä in, cercetarea americaná etnológia a reu§it frecvent sä-§i impunä dominatia, in spatiul francez se pare cä sociologia detine о pozitie de superioritate25. In stadiul actual sint mai putin constructive tendintele de subordonare sau supraordonare a sociologiei $i etnologiei ca §tiinte fundamentale, conturindu-se ideea tratärii lor ca douä stimme omoloage. Din aceastä perspectiva, etnosociologia ca stiintä sociologicä particularä conlucrind cu socioetnologia ce se prezintä ca о stiintä etnologicä particularä oferä „о modalitate dialectics a surprinderii fenomenelor $i faptelor pe versül §i reversul lor, pe structura contrad'ctiilor lor inerente si identitatea contrariilor aparente“26. Nu, putem decit sä aderäm la о astfei de orientare, stiut fiind cä lilmitele dintre diferite discipline a cäror preocupäri interfereazä, fiind deseorii arbitrar stabilite, nu asigurä о perspectivä creatoare in stiintä. Dupä R. Vulcänescu, „obiectul etnosociologiei sau al sociologiei etnologice se circumscrie in cele din urmä la studiul modelelor etnice de civilizatie §i culturä traditional-popularä, in perspectiva unei sociologii integratoare. Nici un element, nici un simplex sau complex de civilizatie sau culturä istoricä nu poate fi studiat integral färä perspectiva sociologicä a contextului lui etnic. Aceastä perspectivä furnizeazä, pe lingä cadrul teoretic §i metodologic, §i cadrul ontic al oricärei cercetäri etnologice“27. In actualul stadiu al cercetäri! creatiei populare, etnográfia, folcloristica iji stiintä arteij populare se integreazä in corpul etnologiei ca ramuri concrete iji independente ale acesteia, care le valorificä pe о treaptä superioarä, in vederea unei eunoasteri complexe si interdisciplinare. Orice abordare §tiintificä a culturii populare, indiferent cä este fäcutä din perspectivä etnologicä, sociologicä, psihologicä sau al altor discipline nu poate nesocoti specificul etnic al genezei §i evolutiei formelor de culturä investigate. Dupä numerosi cercetätori etnicul reprezintä tradition alui, cultura care nu a suferit impactul cu civilizatia modernä §i tipurile sale standardizate, lipsite tot mai mult de specificitate etnicä. Etnicul poate fi apreciat färä indoialä ca „о sumä de note, cristalizate in insusi procesul etnogenezei care fac un popor sä se deosebeascä de celelalte, intemei'ndu-i originalitatea28. Trebuie sä precizäm cä ne referim la cultura popularä- intelegind cultura „creatä, fäuritä sau structuratä de popor, pentru el insusi, ca о insusire fundamental, a lui, ca о expresie originalä a propriei sale puteri creatoare, ca о satisfacere a propriilor nevoi culturale, intilnitä din necesitatea de а о 25 Vezi G. Balandier, Sociologie, etnologie si etnografie, in Sociologia francezä contemporanä, Editura politicä, Buouresti, 1971, p. 47, 48. 26 R. Vulcänescu, Etnosociologia ?i socioetnologia, in Introducere in etnologie, Editura Academici R.S. Romänia, Bucuresti, 1980, p. 137. 27 Ibidem, p. 135 28 D. Petcu, Conceptui de etnic, Editura stüntificä ?i enciclopedicä, Bucuresti 1980, p. 21.
