Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
7 CULTURA POPULARÁ $1 CULTURA DE MASA 479 näre $i Carpali, acéla nu respectä in^elesul cuvintelor $i nu §i-a dat osteneala sä analizeze mai de aproape niei tehnica materials a viefii noastre (de la pescarii luncii dunärene, pinä la pästorii muntilor), nici produsele vietii psihice a bästina^ilor acestui pämint. Incercarea de a pretui un popor dupä numärul alfabetilor sau analfabetilor este din punct de vedere §tiinftfic cu totul superficialä. Este nevoie deci, pornind de la premise noi, sä revizuim conceptia despre fiinfa noasträ nationals“ 12. Aceastä observatie este pe deplin intemeliatä §tiut fiind cä datoritä imprejurärilor vitrege pinä la intemeierea principatelor §i chiar dupä aceastä datä, cultura romäneascä a fost in primul rind oralä, ceea ce nu inseamnä cä se poate vorbi despre о culturä inferioarä, vulgarä. Aceastä culturä s-а dezvoltat si ulterior, in epocile de activitate cärturäreascä (de manuscris, apoi de tipar), intr-o foarte mare mäsurä tot pe cäi orale. „A§a se face cä poporul román a avut §i continuä sä aibä pinä azi una dinire cele mai bogate §i 'valoroase civilizatii orale, aläturi de civilizatia lui scrisä, de datä mai recentä“13. De$i au existat si existä preocupäri pentru studierea civilizatiei §i culturii populäre, existä incä multe zone descoperite, multe aspecte putin sau de loc cunoscute. ln anumite capitole ale etnografiei, cum sínt toate cele interesate in cunoa§terea unor aspecte arhaice de viatä, culegerea §i sistematizarea faptelor detin primatul. Teoretizärile se pot face oricind, acum sau peste veacuri, dar materialele la care ne referim, odatä dispärute, färä a fi inregistrate, nu vor mai putea ffi cunoscute, si uneori pierderile §tiintei sint, din aceastä cauzä, pe; cit de ireparabile, pe atit de mari. Färä indoialä cä о astfei de operatiune este deosebit de complexä, criteriul selec(iei trebuind sä stea la baza oricärei actiuni de acest fei. In prezent asistäm, odatä cu evolutia unor forme ale culturii, la incercäri sistematice de abordare ale diferitelor manifestäri si forme de culturä popularä in contextui noilor realitású Nu este insä simplu sä se ajungä la un consens in acest domeniu, controversele fiind inerente si poate chiar stilmulatoare pentru clarificäri ce se impun si reclamä cercetäri viitoare. Cu toate rezultatele remarcabile obtinute in cercetarea folclorului, problematica sa a rämas una dintre cele mai nebuloase in esteticä si teória culturii. M. S. Kagan, referindu-se la discutiile ample ce au avut loc in U.R.S.S. pe aceastä temä citeazä un specialist, care subliniind dezacordurile ce stäruäe in jurul acestui subiect, aratä cä „nu au existat nici mäcar douä persoane care sä aibä opinii identice asupra folcloru-12 S. Mehedinti, Coordonate etnografice, civilizapia cultura, in M. Mäciu, Texte din gindirea social-politica progresistä romäneascä (1900—1944), vol. I, Ed. „Albatros“, Bucureijti, 1979, p. 173—1974. 13 T. Herseni, Cultura psihologicä romäneascä, Editura §tiin(ificá si enciclopedicä, Bucure?ti, 1980, p. 14.
