Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
480 POMPEI BELCIUG 8 lui“1*. Pe buna dreptate, acest cercetátor explica aceste controverse prin deosebirile de accepte care fac sä räminä incá incerte grantele sferei care este cuprinsä in termenul de folclor, conturindu-se douä opinii extreme, una care include aici aproape toate formele de activitate ale maselor populare, intreaga cultura nationalä de tip traditional, cealaitä restringind sfera numai la creatia oralä. Kagan afirmä cä folclorul continua sä pästreze caracterul „aplicat“ bifunctional, artistic-utilitar, specific artei primitive, dar totodatä conduce la separarea functiei artistice de destinatiile utilitare, accentuindu-se acest proces pe parcursul dezvoltärii lui. Folclorul nu mai creeazä mituri, acestea fiind doar reluate, „pierzindu-iji continutul religiös initial, demitizindu-se §i transformindu-se in simple basme“14 15. Dacä rolul miturilor in cultura popularä traditionalä este cunoscut destul de amänuntit, mai recent se vorbe^te despre „structurile mitice ale imaginilor §i comportärilor impuse colectivitátilor pe calea a ceea ce se numere mass-media. Acest fenomen se constatä indeosebi in Statele Unite. Personaje din comic strips infäti?eazä versiunea modernd a eroilor mitologici $i folclorici. Ei intrupeazä in a$a mäsurä idealul unei mari párti a societätii, incit eventualele retu§äri aduse comportärilor sau, mai mult incä, moartea lor, provoacä adevärate crize printre cititori; acentia reactioneazä cu violentä $i protestezä, trimitind mii de telegramé autorilor de comic strips §i directorilor de ziare“16. In conditiile societätii capitaliste industrializate se pot descoperi comportari mitice in obsesia succesului, „dorinta obscurä de a transcede limitele conditiei omene§ti, precum §i exodul spre suburbii“ in care se poate descifra nostalgia „perfectiunii primordiale“, si in dezläntuirea afectivä a ceea ce s-а numit cultul automobilului sacru“17. Färä indoialä cä in societatea capitalistä manifestäri de acest fei prolifereazä in primul rind datoritä functionärii unui sistem de manipulare, ce serverte in ultimä instanté profitul, educarea unei anumite mentalitäti de consum, pervertirea gustului, lansarea unor mode efemere, impunerea unor idealuri de viatä ce i§i au originea in sfera mercantilconsumistä, unde autenticitatea §i valoarea sint inlocuite cu surogatele. Surogatul artistic, kitschul, a cunoscut in societätile capitaliste industrializate о atit de largä räspindire incit se vorbe§te nu numai despre produse kitsch, dar chiar despre un tip de comportament kitsch, despre indivizi kitsch — oameni „cu gusturi estetice kitsch, predispu^i spre vulgaritate, spre gregari täte, spre melodramatic“18. Desigur cä surogatul artistic exploateazä о anumitä situate, anume un public insuficient in-14 Vezi M. S. Kagan, Morfológia artei, Editura Meridiane, Bueuresti, 1979, p. 266. 15 Ibidem, p. 268. 16 M. Eliade, Aspecte ale mitului, Editura „Univers“, Bucure§ti, 1978, p. 173. 17 Ibidem, p. 174. 18 Gh. Achitei, Ce se va intimpia miine, Editura „Albatros“, Bucure§ti, 1972, p. 91.
