Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

478'

POMPEI BELCIUG

6

voi'lor familiale si a unor obligari impuse de formele feudale sau burgheze de livrare a bunurilor cátre stápini, datoritä acestui caracter conservator al producfiei, §i-a pästrat in mod pregnant о fizionomie specified, un mod de viatä aparte. Cu toate cä elemente proprii economiei inchise se mai pästreazä §i in prezent, esté evidentä tend inta täranului ocupat azi in agriculturä de a deveni tot in mai mare mäsurä un specialist al productiei bunurilor alimentäre, a cärui profilare tot mai precisä pe un anumit sector si tip de activitate este cerutä toemai de diversificarea productiei, unde tehnica si aplicatiile ei au un rol hotäritor.

Totodatä, datoritä acestor specializäri, täranul devine §i el in mai mare mäsurä dependent de economia de pia^ä, restringindu-si unele activi táti care ín trecut le practica pentru satisfacerea unor nevoi proprii.

Astfel, din postura de produeätor el devine consumator dependent de anumite regele de desfacere a märfurilor. Prin aceasta, interferenta dintre sat §i ora§ este in cre§tere, avind ca efect pätrunderea in rural a unor deprinderi de consum de tip citadin.

Introducerea tehnicii in activi tátile agricole a avut drept consecinfä о scurtare considerabilä in timp a unor activitäfi agricole. Iatä un exemplu: pentru a secera un ar de griu erau necesare in :

1800 ... 60 minute cu secerea

1900 ... 2 minute cu secerätoarea-legätoare

1945 ... 35 secunde cu combina modernä, care a preluat de la batozä §i operaria treieratului11.

Aceastä scurtare a timpului de lucru, chiar daeä se manifestä incä inegal in activitätile agricole, are efecte multiple, incepind de la cresterea productivitätii munciii pinä la cele care vizeazä aspectele culturale si de conduitä a populati ei din acest sector. Introducerea noilor tehnici nu s-а limitat la sfera productivä, elé cuprinzind §i obiectele de podoabä §i ceea ce tine de omamentica popularä atit in arhitectura satelor cit §i in unele piese de port popular, in cel mai mare grad marcate de aceastä coexistentä a noului! cu vechiul traditional. Populafia care naveteazä aduce in rural elementei ale cultiurii citadine, a?a cum popularia care s-а stabilit in orase infiltreazä in acest mediu unele caracteristici culturale si de conduitä ce apartin ruralului.

Valorile de seamä ale patrimoniului popular constituie un domeniu supus cercetärii amänuntite preocupind atit unele categorii de specialist! cit §i forurile si institutiile culturale de profil. Tendinfele de etichetare a culturii noastre populare ca una inferioarä au fost argumentat combätute si in trecut de cätre cei care au studiat-o si i-au pätruns inestimabila valoare. S. Mehedinü aräta in acest sens cä:

„A§adar, eine vorbeste de tineretea, poporului romän, de „barbaria“ dacilor, de lipsa de civilizatie §i de culturä a máséi etnice legatä de Du-ш Vezi H. Bausinger, Volkskultur in der technischen Welt. Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1961, p. 13—23.

11 J. Fourastié, Die grosse Hoffnung des 20. Jahrhunderts, Köln — Deutz, 1954, apud H. Kötter, op. eit,, p. 223.