Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

478' POMPEI BELCIUG 6 voi'lor familiale si a unor obligari impuse de formele feudale sau bur­­gheze de livrare a bunurilor cátre stápini, datoritä acestui caracter con­servator al producfiei, §i-a pästrat in mod pregnant о fizionomie speci­fied, un mod de viatä aparte. Cu toate cä elemente proprii economiei inchise se mai pästreazä §i in prezent, esté evidentä tend inta täranului ocupat azi in agriculturä de a deveni tot in mai mare mäsurä un spe­cialist al productiei bunurilor alimentäre, a cärui profilare tot mai pre­­cisä pe un anumit sector si tip de activitate este cerutä toemai de diver­­sificarea productiei, unde tehnica si aplicatiile ei au un rol hotäritor. Totodatä, datoritä acestor specializäri, täranul devine §i el in mai mare mäsurä dependent de economia de pia^ä, restringindu-si unele ac­tivi táti care ín trecut le practica pentru satisfacerea unor nevoi proprii. Astfel, din postura de produeätor el devine consumator dependent de anumite regele de desfacere a märfurilor. Prin aceasta, interferenta dintre sat §i ora§ este in cre§tere, avind ca efect pätrunderea in rural a unor deprinderi de consum de tip citadin. Introducerea tehnicii in activi tátile agricole a avut drept conse­­cinfä о scurtare considerabilä in timp a unor activitäfi agricole. Iatä un exemplu: pentru a secera un ar de griu erau necesare in : 1800 ... 60 minute cu secerea 1900 ... 2 minute cu secerätoarea-legätoare 1945 ... 35 secunde cu combina modernä, care a preluat de la ba­­tozä §i operaria treieratului11. Aceastä scurtare a timpului de lucru, chiar daeä se manifestä incä inegal in activitätile agricole, are efecte multiple, incepind de la creste­­rea productivitätii munciii pinä la cele care vizeazä aspectele culturale si de conduitä a populati ei din acest sector. Introducerea noilor tehnici nu s-а limitat la sfera productivä, elé cuprinzind §i obiectele de po­­doabä §i ceea ce tine de omamentica popularä atit in arhitectura satelor cit §i in unele piese de port popular, in cel mai mare grad marcate de aceastä coexistentä a noului! cu vechiul traditional. Populafia care nave­­teazä aduce in rural elementei ale cultiurii citadine, a?a cum popularia care s-а stabilit in orase infiltreazä in acest mediu unele ca­­racteristici culturale si de conduitä ce apartin ruralului. Valorile de seamä ale patrimoniului popular constituie un domeniu supus cercetärii amänuntite preocupind atit unele categorii de specia­list! cit §i forurile si institutiile culturale de profil. Tendinfele de etiche­­tare a culturii noastre populare ca una inferioarä au fost argumentat combätute si in trecut de cätre cei care au studiat-o si i-au pätruns inestimabila valoare. S. Mehedinü aräta in acest sens cä: „A§adar, eine vorbeste de tineretea, poporului romän, de „barbaria“ dacilor, de lipsa de civilizatie §i de culturä a máséi etnice legatä de Du-ш Vezi H. Bausinger, Volkskultur in der technischen Welt. Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1961, p. 13—23. 11 J. Fourastié, Die grosse Hoffnung des 20. Jahrhunderts, Köln — Deutz, 1954, apud H. Kötter, op. eit,, p. 223.

Next

/
Oldalképek
Tartalom