Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
D-niei Sale D-lui Ministru al Propaganden II Cunoscind interesül pe care materialele etnografice románe§ti le suscitä in Germania intr-un referat adresat Ministerului Propagandei la data de 23 oct. 1941 solicitä urmätoarele: ... „Din Germania mi s-ai cerut de mai multe ori articole despre acest material — Institutul Sud Est European din München, Dl Prof. Gamilscheg. In baza acestora, am onoarea a vä ruga sä binevoifi а-mi apróba transportarea acestui material in Germania, precum §i о bibliotecä de specialitate (250—300 cärti ?i brosuri) pentru а-l putea utilize in vederea articolelor care sínt cerute §i can cum spune textual Institutul Sud-Eát European din München, avind un maré interes nu numai pentru cercetärile romäne§ti dar §i pentru ceie sträine“. Expozifia itinerants din Germania si Italia despre care s-а seris foarte putin a reu§it sá-i faeä pe sträini sä infeleagä cä ea nu a fost organizatä in scop propagandists, ci pentru a da posibilitatea de cunoa§tere a sufletului romänesc, „virtutile, spiritul de conservare, puterea de rezisten(ä, specificul ?i tendintele artistice ale unui popor“30. Presa vienezä („Völkischer Beobachter“) consemna: „Troitele täiate artistic, poarta monumentalä a unei case färäne?ti $i citeva broderii artistice adeveresc inaltul nivel al destoiniciei lucrului manual al täranului román Presa din (arä a subliniat cä expozifia a demonstrat incä о datä lumii intregi cä sufletul romänesc s-а adaptat incä de la formarea lui la cele mai desävir^ite forme de expresie, cä este capabil de lucruri generoase si numai sürda1 luptä de rezistentä in fa(a tuturor atentatelor istorice, 1-au intirziat in drumul unei masive impliniri nationale. Cu privire la cercetarea etnograficä si valorificarea materialelor etnografice este edificatoare concluzia „Tribunei“ bra§ovene: „Domeniul etnografiei nu a fost incä suficient exploatat, este adevärat. О conceptie strimtä oficialä ?i un tembelism retrograd de pe urma cärora ni s-au tras §i ni se trag §i astäzi toate relele a impiedicat §i exploatarea acestui vast domeniu national. Cu tótul alta ar fi fost atitudinea sträinilor fatä de noi §i de problemele noastre vitale daeä cu multi ani inaintea anului .1940 spatiul §i economia transilväneanä ar fi fost cunoscute peste hotare a§a cum au fost prezentate recent la expozifia amintitä. S-ar fi väzut demuilt cä noi romänii reprezentäm aici о civilizafie carpaticä autohtonä §i un stil de viafä cu care putine popoare se pot mindri... Románul de ori unde 1-ai lua, prezintä un caracter omogen, totalitär in sensul cä ei nu se deosebe^te structural de fratele lui dintr-o altá regiune. El este peste tot acela$i, vorbe§te aceea$i limbä, este predominat de sentimente identice §i familiarizat cu intregul spa- 470 AURELIA DIACONESCU___________________________10 30 Ziarul „Tribuna“, Brasov, 29 ianuarie 1942.
