Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
464 AURELIA DIACONESCU 4 Intreaga muncä de achiziRonare, de ilustrare a culturii materiale §i spirituale din judet ii este incununatä prin deschiderea Muzeului de arheologie si etnografie in Palatul Cultural din Tirgu Mures, in luna aprilie 1934. Cu privire la valoarea obiectelor expuse in presa localä mentioneazä: „cu toate obstacolele ce a avut in cale s-au adunat timp de 10 ani aceste amintiri scumpe pentru noi.“16. Din Raportul intocmit la deschiderea muzeului este demnä de retinui о insemnare ce vizeazä valoarea deosebitä a patrimoniului: „Mai sint in acest muzeu о multime de obiecte preistorice intre cári unele sint unice in tara, ce! dovedeisc cá Valea Muresului a fost populatá incá din cele mai vechi timpuri pe care istoria’ nici nu le cunoaste“17. In aceastá categorie de obiecte se includ §i „odoarele“ colecRilor etnografice muresene — ceramica din suluri de lut, de tip „preistoric“, nelucrate la roatä, a cäror tdhnicá de realizare se pierde in zorile istoriei. Avind о bogatä activitate arheologicä, in demonstrarea unitätii si rezultatele säpäturilor arheologice in impletirea lor cu aocumentele materiale etnografice. ln studii §i articole i§i concentreazä atentia in zona Cälimanilor, pentru a dovedi cä unitätile muntoase (Carpatii) nu au constituit un hotar etnic, ci „coloana vertebralä a pámintului románesc, leagänul $i intäritorul fiintei noastre etnice“18. Din cercetärile arheologice si studiile etnografice din judet, Aurel Filimon concluzioneazä pentru zóna montaná din nord-est (din Muntii Cälimani pinä in Muntii Rodnei) un prezent „cari §i astäzi pästreazä reminiscenfele epoch bronzului cu atita sfintenie traditionalä, parcä am vedea in fata noasträ desfäsurarea vieRi de pe acele timpuri. Bärbatii au pe cap colopul infäsurat cu 4—-7 rinduri de zale din alamä, chimirul decorat cu un sir de prisnele omamentate cu motive corespunzätoare epoch bronzului. In curea. . . intr-o teacä de lemn cuRtul lung cu pläsele de alamä, iar pe degete ijnelul de mire cu un cap lat si mare ornamentat cu motive din epoca bronzului . .. Motivele geometrice ce deeoreazä cämäRIe femeiesti cu ciupag sínt tot aceleasi ca si in epocile dinaintea erei noastre“19. Sinteza materialelor arheologice, a documentelor istorice §i cercetärii etnografice de teren о reprezintä articolul „Contributiuni la vechimea romänilor in Ardeal“ (1938), in care considerä de la bun inceput cä scopul colecRilor etnografice este de „a pástra prezentul pentru viitor, ca in viitor sä se cunoascä trecutul“, inventarul etnografie constituind о serie de „survivanfe“ (documente de continuitate). Ca argumente ale continuitáRi sint folosite vasele ceramice lucrate in suluri de lut ce s-au lucrat in localitäRle Deda, Pietri§ si Moräreni pinä la inceputul secolului al XX-lea. Transmiterea din generate ín generatie a lß Ziarul „Gazeta din Valea Muresului“, 22 aprilie 1934. 17 Raport la deschiderea Muzeului (Airhiva Muzeului judetean Mure?). 18 G. Välsan, Opere diese, Bucure?ti, 1971, p. 111. 19 Aurel Filimon, Urme dacice (Etnografie si arheologie muresanä), in „Glasul Mure?ului“, nr. 19, 7 aprilie 1935 (Tirgu-Mure?).
