Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
5 AUREL FIÚMON (1891—1946) 465 tehnicii de realizare a lor aduce argumetatul continui tä(ii. Pe aceastä cale se cuvine a restitui lui Aurel Filimon intregul merit de descoperire ?i cercetare a acestor tipuri de vase. In volumul „Arta popularä romäneascä“ (Editura Academiei, 1969), la capitolul de ceramicä se scrie: „In 1955, in localitatea Deda de pe Valea Mure?ului a fost semnalat un centru de ceramicä lucratä cu mina, necunoscut pinä atunci“ (p. 540). In baza proceselor verbale de teren vasele sínt achizitionate de Aurel Filimon in anul 1926, iar im lucrarea mai sus citatä face urmätoarea precizare: „Aceastä ceramicä este neeunoscutä in muzee ?i literaturä, fiind о descoperire a subsemnatului, colecfionatä din satele colinare a?ezate pe versantele Cälimanilor“. Concluziile la care ajunge prin studü Aurel Filimon sint in favoarea ideii’ cä poporul nostru a fost de la inceput un popor de pästori ?i agricultori, ocupatie permanentä pinä in zilele noastre, explicatä „prin inventarul tipologic supus acelora?i necesitäfi“. Ca argumente a ideii, de autohtonie folose?te un bogát material documentar maghiar („Literatura ungureascä prima datä se folose?te de subsemnatul“). Pe lingá tipológia obiectelor se ocupä dd motivele ornamentale ca argument al vechimii ?i continui tätii, studiind originea „liniilor ondulate“, motiv cu о vechime múlt mai mare decit a?a cum a fost considerat ca apartinind slavilor. Ajunge la concluzia cä „acest omament in regiunea Carpato-Dunäreanä a trecut in inventarul decorativ al slavilor nu prin contactui cu romanii ci prin contactui acelor daco-romani... 20 Intr-o muncä ce nu a cunoscut odihna ?i nici oboseala, Aurel Filimon s-а däruit cu о extraordinarä insuflefire activi tätii expozitionale. La pu(in timp dupä statornicirea in Tirgu Mure?, in anul 1921, prin propriile puteri organizeazä in douä sáli din Palatul Cultural о expozitie de artä popularä romäneascä si secuiascä, cu toate greutätile intimpinate de faptul cä autoritäfile locale nu sprijineau actiunile culturale21. Dupä inaugurarea muzeului mure?an, evenimentul expozifional de mare ecou in viata culturalä si stiintificä a judetului a fost prilejuit de „Expozifiile Lunei Tirgu Muresului“ din anul 1936. Prin expozitia etnograficä prezentatä publicului mure?an cu acest prilej, Aurel Filimon si-a propus sä prezinte prin obiectul etnografijc „tot ce a pästrat poporul román: din epoca Daciei pinä in prezent ca legäturi de contituitate“22. A$a cum singur märturisea, „prin expozifia de fafä am dórit a expUne tot ce ne explicä §i ne confirmä continuitatea noasträ in Ardeal, respective in aceastä regiune a Mure?ului de Sus, din cele mai vechi timpuri pinä in prezent23. Presa localä considerä obiectele expuse „dovezi de vrednicie romäneascä, de trudä, de iscusin(ä“. Intre obiectele expuse, un loc deosebit 20 Aurel Filimon, Contribufiuni la vechimea romänilor in Ardeal, in „Reinvierea“ (Tirgu Mures?), 1937, nr. 1, p. 20. 21 Ziarul „Tükör“, nr. 8, 1921, p. 4. 22 Brosúra „ExpozRiile Lunei Tirgu Mure?ului — Palatul Cultural“ (1936), p. 1. 23 Idem, p. 4. 30 30 — Marisia — XI
