Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 PRESA ROMÁNA MURESEANÁ 457 organizarea $i desfá$urarea programúim cultural al asociatiunii. In aceastá gazetä au colaborat I. Agárbiceanu, Alexandru Ceu§ianu, Iuliu Hafieganu si alte personalitati. In aceastá epocä, ín limba maghiará apare „Heti Hírek“ ($tiri sáptámínale), foaie sáptámmalá de reportaje sociale. Gazeta va apare cu íntrerupere intre anii 1928—194139. Marea luptá dusá de masele populare impotriva exploatárii sociale din anii crizei economice 1929—1933 a náscut in Reghin, in ianuarie 1933, un organ de presä muncitoreascä, „Glasul ^omerilor“40 41, revistá socialä lunarä pentru combaterea lipsei de lucru, redactatá de avocatul loan §ularu, frunta§ al mi$cárii sociale de pe aceste meleaguri. Revista, a$a cum a conceput-o redactorul ei, a strigat in auzul $i vázul tuturor „dreptul la viatá $i existentá pentru toti“. Tot loan gúlára scoate in 1930 revista bilunarä „Toate legile“, tipáritá in tipográfia „Libräria Nouä“. In anii 1938—1940 se redacta in oras, periodic, de cátre Alexandru Neuman, ziarul „Glasul muncitorilor forestieri“, care neputind fi tipárit, a fost dactilografiat §i difuzat eomuni§tilor si simpatizantilor miscárii muncitoresti. In oras au functionat douá tipografii care, pe lingá diferite imprimate, au tipárit un maré numár de diferite cárfi §i bro§uri4t. g) Asigurarea sänätätii. Dupä primul räzboi mondial, spitalul militar care a functionat in internatul actualului Liceu industrial nr. 2 din strada Petru Maior, se transformá in spital civil orásenesc, care funcfioneazá cu 40 de paturi si un medic, iar din 1921 cu dói, apói cu patru medici. Spitalul dispunea de 2 saloane mari §i 4 mici. Conditiile de asistenfá erau grele, deoarece nu aveau nici apa, nici canalizare. In 1924, ín oras funcfionau peste 40 de cadre sanitäre din care 8 medici, 4 dentisti, 5 farmaci§ti §i 17 cadre medii. Unii medici aveau cabinete particulare. In 1926 se ínfiinteazá serviciiul sanitar orásenesc. La 1 mai 1933 se deschide noul spital cu 80 de paturi. Spitalul avea о sec^ie de interne, una de Chirurgie si una de radiologie. ln cadrul sectiei de Chirurgie se tratau §i cazurile de nasteri si boli ginecologice, iar la interne erau $i paturi pentru contagiosi. Pentru cei care puteau pläti taxe de spitalizare mai mari erau camere separate. In 1938 numärul paturilor cremte la 100. lntr-o lunä (februarie) au fost spitalizafi 219, vindecati 132, operati 95 bolnavi42. In aceastá perioadä activitatea medicalä era о activitate curativä. Activitatea profilacticä se reducea la izolarea si tratarea bolilor contagioase, la vaccinarea profilacticä antivariolicä §i vaccinäri antitifice in focare. Boalä mai: frecventä este febra tifoidä care apärea adeseori sub forma de epidemii de naturá hidricä. 39 Colectia se aflä in Biblioteca judeteanä, Tirgu Mures. ',0 Un singur exemplar din nr. 1 se aflä in Biblioteca judeteanä, Tirgu Mure?. 41 Vezi mai pe larg, File din istoria préséi si a tiparului, de Szabó Mihai, in volumul Reghinul cultural, 1982, p. 52—62. 42 Dr. Sabin Manuilä, Statistica sanitarä a Romäniei, Bucure^ti, 1939, p. 125, 138, 162.
