Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

15 POLITICA DE ACHIZITII A CÄRBUNELUI 421 Cert este cä, orice comparatie intre industria carboníferá romá­­neaseä §i cea mondialä, intre pre^ul combustibilului romänesc §i cel mondial era о exactitate relativä, deoarece societätile carbonifere romä­­nesti activau in conditii cu totul specifice: in primul rind piata lor de desfacere era asiguratä prin trei factori: achizitiile de stat, tarifele vá­rnáié si cursui de schimb nefavorabil al leului; in al doilea rind, eie produceau in conditii de randament mult mai scäzut, in comparatie cu nivelul mondial; in al treilea rind, intreaga oligarhie financiarä si toate principalele partidé politice erau cointeresate in bunul mers al indus­­triei carbonifere; in al patrulea rind, asiigurarea aprovizionärii econo­­miei nationale cu combustfbil de provenientä indigenä era о chestiune de interes general. Or, tofi acesti factori nu puteau duce decit la märirea necontenitä a preturilor cärbunelui pe piata interné, atit timp cit conditiile generale ale activitätii economice о permiteau. Acest lucru este ilustrat §i de evolutia pretului cärbunelui pe bazine carbonifere pinä in anul 19274:!. Cresterea aproape neintreruptä a pretului' cärbunilor pe plan in­tern a avut repercusiuni in toate domenille economiei nationale. Costul crescind al cärbunilor a grevat cu sume uriase indeosebi bugetul Cäilor Ferate Romane, cel mai mare consumator de cärbuni din Romania. Or, costul combustibilului reprezenta un procent foarte important in chel­­tuielile totale ale administratiei C.F.R.44. 1922/23 1924 1925 1926 1927 Bugetul C.F.R. mii lei 2.700.000 5.130.687 8.274.780 11.643.000 14.800.000 Costul combustibilului mii lei 1.571.000 2.201.540 2.559.632 2.742.524 2.844.000 Ponderea combustibi­luluii in buget % 35,1 38,6 36,0 22,7 19,22 In conditiile in care bugetul C.F.R. se incheia anual cu pierderi de sute de milioane de lei, speciali§tii in probleime de politicä economicä §i opinia publica i§i dädeau in mod necesar seaima de legätura dintre con­­sumul ridicat al cärbunelui la C.F.R. §i aceste deficite. Opinia publicä pretindea intreprinderilor carbonifere sä-si rationalizeze productia, sä reducä cheltuielile de exploatare, sä-si perfectioneze organizarea comer­­cialä §i administrativä, iar conducerii C.F.R. §i guvernelor sä märeascä exigenfa fafä de calitatea si puterea caloricä a cärbunelui achizitionat, sä modereze preturile de administratie §i chiar sä reducä gradul de pro­­tectie vamalä. 43 vezi Anexa nr. 2. v‘ Arh. Stat. Deva, Fond Spc. Petrosani, Direcfia Generalä Bucuresti (S. Petro­­sani, Dir. Gen. Bucuresti), Ds. nr. 1/1927, Anexa nr. 4.

Next

/
Oldalképek
Tartalom