Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
422 BÁTHORY LUDOVIC 16 Sub presiunea circumstantelor, guvernul Averescu a fácut prímül pás in directa formulára unor pretentii caliitative fatä de cärbunii achizitionafi de cätre C.F.R.: Jurnalul Consiliului de Ministri din 21 decembrie 1926, care stabilea prefurile cärbunelui pe intervalul 1 ianuarie 1926 — 31 decembrie 1927, prevedea cä „incepind de la 1 ianuarie 1927 nu se va mai cumpäraj de cätre C.F.R. lignifi cu о putere de vaporizare sub 2—3“45. ★ Intensa campanie de presä care cerea indreptarea situafiei mijloacelor de comunicatie prin reorganizarea gestiunii si reglementarea problemei сог nbustibilului a silit chiar si partidul liberal revenit la putere in anul 1927 sä reducä furniturile de cärbune sub nivelul prevederilor preväzute prin contractele pe anul 1928, cu atit mai mult, cu cit traficul §i odatä cu el incasärile cäilor ferate erau in scädere. Din aceastä cauzä, de§i societätile Petrosani §i Valea Jiului de Sus urmau sä livreze conform contractului 949.000 t cärbune cäilor ferate, in realitate eie au furnizat о cantitate mult mai micä (883.817 t)*. In aceastä conjuncturä, venirea la putere a partidului nafional-täränesc in anul 1928 nu erai de loc incurajatoare pentru acele societäti carbonifere care se aflau sub controlul bäncilor liberale §i care au fost favorizate in timpul guvemärii acelui partid. De altfel, membrii noului guvern nu i§i ascundeau lipsa de simpatie fatä de marile societäti carbonifere din Valea Jiului, dupä cum a putut constata foarte curind Ion Bujoiu, reprezentantul acestor societäti, plecat la Bucuresti pentru a sonda terenul. La 7 decembrie 1928 el ii scria ingrijorat lui Ferenc Chorin** la Budapesta cä, „cu prilejul discutiilor numeroase pe care le-am avut cu membrii guvörnului am constatat о atmosferä foarte ostilä in privinta Väii Jiului“46. El a incercat sä contrabalanseze aceastä atitudine remifind citeva memorii membrilor guvernului, färä prea mult succes insä, cäci simpatiile nafional-täräni^tilor erau indreptate cätre alte societäti miniere, favorizind indeosebi Societatea Creditül Carboniför, in care era cointeresat capitalul franco-belgian si, in mai micä mäsurä, Societatea Minele de Cärbuni din Ardeal, in care erau cointeresati unii membri ai P.N.T-, ca de exemplu Victor Deleu. Pierderea sprijinului guvernamental era extrem de nepläcutä pentru societäfile din Valea Jiului, mai ales cä in condifiile agravärii situafiei economice, posibilitäfile de vinzare a cärbunilor au inceput sä se reducä in mod simtitor. Conform unei analize intreprinse de Societatea Minele de Cärbuni din Ardeal, „incepind din 1929 aspectui pietei cärbunilor in Romania se schimbä. De unde pinä 45 „Monitorul Cficial“, nr. 286, din 29 decembrie 1926. * Gele douä societäti efectuau livrärile in cont comun. * * Reprezentant al oligarhiei financiare din Ungaria, diriguitor al Bäncii Comerciale Ungare si al Societätii Salgótarján, coir^teresate in Societatea Petrosani. 46 Arh. Stat. Deva, Lupeni S.A.R., Ds. nr. 21, f. 367.
