Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
11 CONTRIBUTU LA CUNOA$TEREA NEOLITICULUI 27 cultura Vinea—-Turdas spre cercul cultural Ariu^d—Cucuteni. Piesa noasträ о putem incadra in aceastä cultura (Ariusd—Cucuteni). — Douá piese sint remarcabile pe de о parte prin steatopigia pronuntatä, pe de altä parte prin decorul realizat cu inciizii putemice, grosolane (pl. V/l, 4 §i XIV/3, 1). Steatopigia pronuntatä poate fi considerata ca о traditie a culturii Cri?43. Pe de altä parte, prin maniera lor de decorare, eie stau mai aproape dei idolii cu cap mobil de la Turdas44. Credem cá prin filiera „Petresti,—Turdas“ ele au fost transmise culturii Cucuteni, ín asezarea cucutenianá de la Truse^ti apárind piese asemänätoare4-5. —- Trei fragmente de idoli (pl. Vl/l, 3, 4 §i XII/7, XIV 2, 4) prezintä traditü turdá^ene. Ре о piesä descoperitä lä Turdas46 gäsim acela§i decor de romburi orizontale conturate, respectiv umplute cu puncte dispuse in alternantä, ca §i piesele noastre. Credem cä nu gre$im daca le atribuim fazei „Petre§ti—Turda§“ sau chiar fazei post-Petre§ti, avind in vedere faptul cä idolii in pozitie §ezindä apar cätre perioada de tranzRie la epoca bronzului. Prin infätRarea divinitätii in pozi(äe sezindä ni se pare verosimilä §i о eventualä legäturä cu lumea microasiaticä, respectiv cu a§ezarea de la Qatal Hüyük, unde divinitatea femininä apare, de asemenea, in aceastä pozitie47. — Bustul cu semnalarea proeminentä a sinilor (pl. V/2 $i XIII 8) are analogie la Cäscioarele, fäcind parte din cultura Gumelnita 48 49 *. Credem cä si piesa noasträ о putem atribui acestei culturi. — Tot la categoria plasticii tratäm väsciorul (?) miniatural (pl. VII/4 ?i XIII/5) din cauza formei §i a decorului. Piésa are analogii la Turdas46. N. Vlassa a pus deja sub semnul intrebárii destinatia acestor piese (evident, la Turda§ ele sint mai mari) de a fi „tipsii de präjit peste“56. Ne raliem intrutotul pärerii D-sale exprimate in locul citat, cä este vorba de modele in lut ale unor bärci greoaie; exprimäm aceastä párere cu atit mai múlt incít märimea piesei npastre nu permite nici о intrebuintare practicá. Poate, decorul din interiorul vasului, reprezintä о velaturä primitivä, cu catarge dubie? Iar liniile in zig-zag de pe una dintre laturile piesei sä imi te oare valuri? In orice caz pupa tesitä si prova tuguiatä ale unei luntre pot fi u$or recunoscute pä piesa de la Goreni—„Tormás“. Iatä, incä un argument cu privire la iradlierea eletmentelor de culturá anatoliene, respectiv dovedind anumite legäturi presupuse cu aceastä zonä microasiaticä. Recent G. Lazarovici a dezvelit о piesä asemänä-43 T. Bäder. Despre figurinele antropomorfe in cadrul culturii Cri?, in ActaMN, V, 1968 p. 388; päcat cä acest fenomen nu se constatä in neoliticul mijlociu (Vinca, Lum°a Nouä, Täula§). 44 N. Vlassa, Neoliticul, p. 104. 45 VI. Dumitrescu, op. cit., pl. 73 si p. 105/73; cf. constatarea lui László Attila, op. cit., loc. cit. 46 Roska M„ op. cit., pl. CXL/13. 47 Articolul lui A. Hazanov in Vokrug Sveta, reprodus in Univerzum, Budapesta, 6/1973. 48 VI. Dumitrescu, op. cit., pl. 88, prima figurä si p. 106/88. 49 Roska M., op. cit., pl. LXXIX/12. 56 N. Vlassa, Kulturelle Beziehungen, p. 13.
