Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
28 ANDREI ZRÍNYI 12 toare la Iclod (MITr. nr. inv. P. 67.654). Piesa nu poate fi interpretata ca modelul unui leagän, piesa de acest gen descoperitä tot acolo (inv. nr. P. '67.654) avind cu totul alte träsäturi (pentru oferirea acestor analogii inedite, cit si pentru sugestiile amicale, exprimäm si prin aceastä cale mul(umiri). Intr-una din lucräriile sale, N. Vlassa31 subliniazä importanda väii Muresului in vehicularea elementelor culturii Tisa spre räsärit (ajungindu-se chiar píná la Mugeni, judeful Harghita, pe valea Tirnavei Mari!), influen(ele acestei cultur manifestindu-se, dupä cum se pare, in mediul culturiii Ariusd. Este deci lesne explicabilä prezenta ei in aceastä zonä a väii superioare a Muresului, contribuind din plin la formarea acestui facies mixt al complexului de culturi care este rezultatul unei dezvoltäri locale, trädind legäturi indepärtate care cuprind intregul spatiu carpatodanubiano-balcanic51 52. Prin aceste legäturi poate fi explicatä pätrunderea unor elemente de culturä microasiatice, prin mijlocire tessalianä (ne gindim, ín primul rind, la importul obsidianei, apoi reprezentarea cvasi-naturalistä in pozitie sezindä a sträbunicii venerate — „Zei(a Mamä“ — sau, bunäoarä, la cunoa?terea luntrei cu vele ?i catarge). Prin aceste interactiuni reciproce se formeazä, la finele epocii neolitice, acél puternic fond local care va intimpina pätrunderea comunitätilor culturii Cotofeni, comunitätii indoeuropene, prototracice,53 cärora le va transmite, in cadrul asimilärii lor, ornamentica proprie, manifestindu-se astfei о continuitate culturalä pe о mare parte a teritoriului Transilvaniei ín mileniul III í.e.n.54, culturä in care vor fi prezenfi factorii räsäriteni, cei sudici, precum ?i influenfele culturilor Baden-Pécel ?i Vucedol.55 Luind in considerare cá perioada de inflorire a culturii Petre?ti poate fi datatä íntre anii 2400—2100 í.e.n.56, eredem cá nu gre?im dacá pentru sfír?itul acestei a?ezäri mixte post-Petre?ti fixám secolul cuprins intre 2100—2000 i.e.n. ☆ Consideräm cá a?ezarea de la Goreni—„Torma?“, prin variatele sale materiale arheologice, va aduce citeva elemente női la elucidarea problemei raporturilor dintre culturile Petre?ti, Ariu?d—Cucuteni—Tripolie, Tisa, respectiV Gumelnita, deziderat, exprimat de N. Vlassa íncá in anul 197057. 51 N. Vlassa, О contribute la problema legäturilor culturii Tisa cu alte culturi neolitice din Transilvania, in SCIV, XII/1, 1961, p. 22—23. 53 Cf. N. Vlassa, Einige Bemerkungen, p. 533—534. 53 Valeriu Lazár, Afezäri de inälfime cu terase ale culturii Cotofeni, in Marisia, XI (volumul de fatä), p. 37. 54 N. Vlassa, Einige Bemerkungen, p. 535. 55 IstRom, I, p. 81—82. 56 N. Vlassa, Einige Bemerkungen, p. 534. 57 N. Vlassa, Kulturelle Beziehungen, p. 14.
