Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

cambiale au fost preferate chiar $i de acelea, cu un capital social mai mare, la ínceputul activitäfii lor, cind situafia financiará le era mai pufin consolidatä, pentru a acorda ín proporfii, dacä nu asemänätoare, cel pufin apropiate, credite de altä naturä. Pe de altä parte, bäncile románe$ti erau stínjenite de insuficienfa capitalului propriu disponibil in raport cu nivelul cererilor pentru a se angaja ín ímprumuturi de mai lungä duratá, ca cele ipotecare sau speculative, ca cele cu efecte publice.

Creditele cambiale necesitau formalitás mai pufine, iar in caz cá viitorul debitor nu §tia carte sau nu reprezenta о garanfie economicá temeinicá in raport cu suma ímprumutului solicitatá, banca impunea contrasemnarea cambiei de alfi dói sau chiar trei cavenfi solidari cu averea lor pentru eventualele neregularitáfi financiare ale debitorului contractant. Totodatá, creditele cambiale erau acordate cu mai maré larghefe de bäncile romäne§ti, cu precádere, in baza referinfelor de avere mobiliará u$or transferabile ín capital lichid $i deci mai acceptabile pentru situafiile de acoperire fortuitá a imprumuturilor scadente. De aici, $i interesül báncilor pentru informafiile cerute prin agenfii lor asupra averii mobile a solicitanfilor de credite cambiale6'*. Urmarea acestei situafii, resimfindu-se, ín taxele sporite percepute de agenfii báncilor pentru mijlocirea $i intocmirea formalitáfilor de obfinere a imprumuturilor cambiale de la banca creditoare. Astfel, „bárbafii de incredere“, care „de regulá i?i fac trebu$oarele lor mici cu ocazia fiecárei girári de cambii“65 — preciza cu simf critic economistul Pompiliu Cioban, membru in directia ,,Timi$anei“ — obtineau venituri ínsemnate de la clientela ne^tiutoare färäneascä.

De?i ínsemnate §i numeroase in ponderea financiará a báncilor románe$ti, cambiile n-au putut avea un rol adecvat mediului $i situafiei economice a gospodáriilor fáráne§ti, in general activitäfii din domeniul agrar. Stabilite pe termene de timp scurte, de trei sau $ase luni, creditele cambiale puteau satisface doar cerinfele curente ale gospodáriilor säte§ti ce vizau cumpärarea seminfelor, uneltelor agricole, animalelor pentru tracfiune, necesitäfilor märunte ale gospodäriei, acoperirea unor stricte nevoi de consumafie ocazionale de obicei neproductive §i desigur, prea pufin investifiile pentru о agriculturä intensivä care presupunea о perioadä de timp mai indelungatä. Inconvenientul acestui fei de imprumut pentru majoritatea debitorilor ocupafi cu cultivarea pämintului rezidä in greutatea rambursärii sale, in termenul scurt preväzut, intrucit nu exista posibilitatea realä a valorificärii productive $i rentabile a creditului cambial, care in mediul rural, §i in condifii climaterice normale presupunea un timp de cél pufin un an de zile. In acest fei i$i gäse?te, intr-o oarecare mäsurä, explicafia privind numärul

252 VASILE DOBRESCU 18

M Arh. St. Deva, Fond banca „Progresul“, dosar 2/1907, p. 1; Banca acordä un cambiu de 120 k. lui Irina Dorifa, al cärei garantie constituia cele 140 de oi, capre ?i porci plus averea celor doi caventi care aveau „animale bune“.

65 Cioban Pompiliu, Creditül nostru. Studiu economico-financiar. Arad, 1912, p. 42.