Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
19 BÁNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 253 ridicat, dar cu valori nominale nu prea mari, al cambiilor cerute de debitori. De regulá, creditele cambiale aveau valori intre 100—500 fi. sau 200—1.000 k. $i erau evident solicitate de debitori ce proveneau din páturile sociale cu conditii economice relatív modeste. Situafia este caracteristicä nu numai bäncilor mici66 §i mijlocii67, ci §i celor mari care prezintä portofolii cambiale insemnate in bilanful lor. Astfel, la banca „Albina“ majoritatea cambiilor din anul 1900 nu depä?eau valoarea de 500 de fl., iar dupä aceea, de 1.000 de k., fiind astfel imprumuturi cu cele mai variate valori §i apropiate, prin procentajul sumelor mici, de creditele pe obligatiuni personale68 *. La „Timi§ana“ in portofoliul cambiilor cu termen de la 3 la 6 luni, din 1897 figurau sume cuprinse intre 300—700 fl., rar piinä la 1.000 de fl. si foarte pufine peste aceastä valoare60. ln portofoliul bäncilor care nu aveau capital separat pentru obligatiuni personale, apar de obicei imprumuturi cambiale numeroase, in sume mici, pe termene mai scurte de 3 luni, plasarea lor fiind facilitatä $i de scäderea dobinzii fatä de cea a imprumuturilor cambiale obisnuite. In asemenea situafie se afla ?i banca „Timi$ana“, care acorda imprumuturi cambiale pentru nevoile urgente ale gospodäriilor färäne$ti in valoare de maximum 400—500 к. pe termene de 30—80 de zile cu 7% interese fafä de 8% pentru restul imprumuturilor cambiale obisnuite70. Reducerea dobinzilor se fäcea insä de obicei direct proportional cu märimea creditului acordat debitorului, acest procedeu fiind utilizat pentru inlesnirea plasärii unor imprumuturi mari solicitate de clientela instäritä, capabilä sä ramburseze la timp creditele primite, sä le garanteze, chiar in cazuri de excepfie, cu valoarea mare economicä a averii debitorilor respectivi71. Spre exemplu, „Bihoreana“, in 1902, de$i acorda cambiile de regulä cu 7V2 procente dobindä, pentru sumele mai mari de cíteva mii de coroane reducerea etalonul intereselor pinä la 6%72. Dacä inconvenientul rambursärii ín termen scurt a imprumuturilor cambiale a limitat, in general, impreunä cu starea economicä modestä a majoritätii clientelei bäncilor románesti. valoarea lor nominalä, aceastä situafie n-a impiedicat prezenta si evolutia ascendentä a cambiilor, in sume va-66 Arh. St. Deva, Fond banca „Progresul“, dosar 2. Inventarul cambiilor din 15 octombrie 1907, p. 1. B/ Arh. St. Mures, Fond banca „Muresana“, dosar 30, i. 54. Majoritatea cambiilor la banca „Muresana“ fiind in valoare de 100—200 fl. sau 200—400 k. Aceea^i situatie se gäseste si la banca „Corviniana“. (Vezi Arh. St. Deva, Fond banca „Corvineana“, dosar 2/1896, p. 4). 68 Arh. St. Brasov, Fond banca „Albina“ — Brasov, dosar 4, A optesprezecea adunare generáld... pe anul 1890, Sibiu, 1891, p. 4 si dosar 20, A treizecisitreia adunare generáld ... pe anul 1905, Sibiu, 1906, p. 4. 89 Arh. St. Timisoara, Fond banca „Timisana“, dosar 1, Conspectui cambiilor cu 8% si 7% interese pe anul\1897, i. 80—93. /0 'ibidem, dosar 1/1897, f. 80—93. 71 Arh. St. Brasov, Fond banca „Albina“ — Brasov, Dosar .20, A douäzeci si patra adunare generáld ordinard ... pe anul 1896, Sibiu, 1897, p. 3. 72 Arh. St. Oradea, Fond banca „Bihoreana“, dosar 26/1902, f. 20 si 24.
