Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

17

BÄNCILE ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA

251

mai redusä la celelalte mari instituti financiare romäne^ti. Spre exemplu, „Timi§ana“ reesconta cu precädere cambiile bäncilor bänäfene cu 7% interese precum in anul 1903, „Jebelenei“ (8.135 к.), „Beregseanei“ (23.079 к.), „Sentinelei“ (24.012 к.), „Berzoviei“ (23.079 к.), „Pädurenei“ (20.963 к.), „Nerei“ (19.255 к.), „Ligedeanei“ etc.6*1. La fel proceda, in anul 1914 banca „Victoria“ reescontind efectele a nu mai pufin de 72 de bánci románe§ti60 61, pe cínd, banca „Economul“ se specializase in reescontarea obligafiilor reuniunilor de credit $i a bäncilor mai mici din zonä62. Reesconturile insä ridicau cheltuielile bäncilor, mai ales a celor mici, care preluau capitalurile necesare prin intermediul bäncilor románe$ti mai mari, neavind, decit cu foarte rare excepfii credite de reescont la bäncile transilvänene maghiare $i sáse$ti. Urmarea acestei situafii era sporirea dobinzilor la ímprumuturi, ajungind la institufiile de credit mici uneori piná la 12—14%, a§a cum se stabilise la bäncile „Buna“ sau „Lumina63“.

Creditele cambiale

Imprumuturile cambiale sau de scont au avut un rol insemnat in activitatea bäncilor romäne?ti transilvänene pinä la primul räzboi mondial nu numai prin faptul cä reprezentau operafiunea financiarä predominantä a acestora, ci $i prin implicafiile profunde pe care le-au avut datoritä caracterului lor in relafiile social-economice din mediul rural. Astfel, aproape, färä deosebiri de märimea lor, toate institufiile de credit, cu excepfiile amintite ale bäncii „Oravifeana“, casei de pästrare din Säli$te $i „Aurora“ din Näsäud, cambiile $i-au pästrat о intiietate ne$tirbitä nici de crizele financiare de pinä la 1914. Portofoliul cambiilor in bilanful general al bäncilor romäne$ti a cunoscut о continuä cre$tere, fiind, in 1895 de 10.192.752 fl. (respectiv, circa 49% din totálul plasamentelor); in 1900 de 30.792.920 k. (48,5%); in 1910 de 107.160.362 k. (50,6%) ?i in 1914 de 115.058.578 k. (45,9%)63°. ln totalul plasamentelor bäncilor romäne$ti ponderea cambiilor, cu u§oare modificäri avea, pe de о parte, intiietatea, depä$ind net celelalte categorii de credite, determinind prin natura specificului lor relafiile cu clientela, in marea sa majoritate färäneascä, cu foarte mici excepfii la bäncile romäne?ti, intemeiate dupä 1900, §i cu о putere financiarä mijlocie spre micä aveau in portofoliile lor majoritare in proporfii covir§itoare cambiile, care substituiau adeseori celelalte operafiuni financiare, reduse la rindul lor la valori mici de credite personale pe obligatiuni sau cont curent. Din activitatea de ansamblu a bäncilor romäne$ti se constatä cä imprumuturile

60 Arh. St. Timisoara, Fond banca „Timifana“, dosar 2/1903, f. 1—3.

61 Arh. St. Arad, Fond banca „Victoria“, dosar 9/1914, p. 1—250.

62 Arh. St. Cluj, Fond banca „Economul“, Registrul 66, Procesele verbale ale direcjiunii 1909—1912, Proces verbal din 7 august 1909, concluziuni 15 16, p. 20.

63 Eugen Brote, op. cit., p. 48—57.

6;ia Nicolae N. Petra, op. cit., p.