Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 SCOLILE ROMÁNESTI DIN ZONA BISTRITEI 219 tiuni. . ,“8. Chiar dacá asemenea acte nu consemneazä vorbele täranilor, ci pe acelea ale preotului lor, sau chiar ale protopopului locului, $tim cu certitudine cä astfei de cuvinte au fost ascultate de cätre oamenii satelor in bisericä, cä ele au fost intens comentate, cä au acfionat puternic asupra lor, cum о dovedesc sacrificiile pe care le acceptä pentru cauza $colarä. Ceea ce rezultä din toate aceste strädanii ale satelor, ale autorität-ilor biserice$ti, ale organelor locale ale puterii de stat sint ?colile säte§ti, a§a cum le vedem acum la inceputurile lor atit de dificile. Importanda adeväratä a acestor creatii poate fi apreciatä numai in raport cu epoca §i realitäfile din care s-au näscut, cu eforturile $i speranfele pe care le incorporau, cu sentimentele pe care le inspirä contemporanilor, cu rolul pe care incep sä-1 joace. Eie nu numai cä fac sä licäre in fata satului, e drept incä de departe luminile culturii, dar devin treptat, mici focare de sustinere a con§tiintei $i sentimentului national, devin, efectiv, ,,$coli nationale“, cum de la inceput au fost numite. Surprindem acest rol din felul cum se desfä$oarä in satele mari examenele de sfir$it de an, care devin in foarte multe locuri adevärate särbätori nationale, organizate intr-un cadru festiv, de multe ori in bisericä, cu participarea unor notabilitäti din imprejurimi, a preotului $i notarului, a frunta?ilor satului: jude, jurati, curatori, a pärintilor copiilor, a sätenilor. Se tineau in asemenea situatii, a?a cum relateazä corespondentele ziarelor, cuvintäri, se aud cintece nationale, se organizeazä colecte. Rolul national al §colii romäne?ti säte$ti va apare cu о pregnantä tot mai mare in epoca dualismului. Spre ilustrarea multora dintre aspectele problematicii §colii rurale romäne$ti la mijlocul secolului trecut invocäm, in cele ce urmeazä, situatia $colarä a protopopiatului greco-catolic al Bistritei in deceniul cuprins intre anii 1857—1866, urmärind, sat de sat, stärile de lucruri din 1857 ?i progresele realizate in acest rästimp in ceea ce prive$te localul, gradul de pregätire al invätätorului, baza materialä a $colii. In incheierea acestor rinduri publicäm 18 contracte §colare inedite din 1866, ale satelor acestei unitäti privind plata invätätorilor. Protopopiatul unit al Bistritei, in fruntea cäruia s-а aflat pinä in 1867 loan Maier9, urmat de Alexandru Silasi, cuprindea in 1857: 21 parohii propriu-zise ?i 16 a$a numite filiale, mici comunitäti de romäni uniti in sate cu majoritäti säse$ti. Din punct de vedere administrativ, 8 Arh. Stat. Cluj-Napoca. Fond. Episcopia Gherla, 1862—606. 9 Figura, pe nedrept uitatä, a acestui conducätor local román, (1782—1868), deosebit de zelos si energic ln exercitarea functiei sale si de о remarcabilä culturä, merits toatä atentia. Paroh ln satui Veza, timp de 20 de ani, apoi paroh §i protopop al Bistritei, timp de 36 de ani, I. Maier, murind färä urmasi directi $i-a testat cea mai mare parte a avutului säu care se ridica la suma de 4.700 fl., pentru bisericä si scoala din satui Bucerdea de lingä Blaj; cf. testamentul lui loan Maier in care apare si о lists a celor 31 de cärti pe care le-а avut in: Arh. Stat. Cluj-Napoca, fond. Episcopia gr. cat. Gherla, 1867, 322, 477, 650.
