Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
220 SIMION RETEGAN 8 cu exceptia Bistri^ei, toate parohiile fäceau parte din comitatui Däbica, iar filialele din districtul bistritean. Popularia parohiilor acestei unitäti variazä in 1857 intre 161 de suflete, cit are satui Tigan ?i 1.297 de suflete, numärul romänilor uniti ai ora?ului Bistrita10, cele mai multe parohii avínd intre 300 ?i 600 de locuitori. Numärul unitilor din filiale oscileazä in jurul a cítorva zeci, cu un maximum de 106 in Jelna ?i un minimum de 22 ín Tonern11. Potrivit unei conscrieri a protopopului I. Maier, din 8 octombrie 1857, inaintatá ordinariatului $ colar al Gherlei, la aceastä datä functionau ín cele 21 de parohii de sub controlul sáu un numár de 19 ?coli: Bistrita, Arcalia, Birla, Sebi?u de Sus, Mägurele, Herina, §oimu?, Feleac, Särata, Mägheru?, Cristur-$ieu, §irioara, Chirale?, Síniacob, Tigan, Särätel, Lunca, Ru?tior ?i Aredan12. Nu aveau ?coli parohiile Bileag ?i Nefeni ?i nici una din cele 16 filiale care nu aveau nici preot, datoritä deopotrivä numärului mic al membrilor lor ?i säräciei in care se zbäteau. $tim din alte surse cä ?ase dintre parohiile protopopiatului: Bistrita, Ardan, Sebi?u de Sus, Lunca, $oimu?, Mägurele ?i Särata aveau tradi fii ?colare mai vechi, fiind mentionate incä in 1810 cu cantori cari indeplineau ?i functia de dascäli13. In Bistrita о ?coalä propriu-zisä, unitä, apare in 1825, cu un local propriu din 1844, ridicat pe un teren acordat de Magistrat14. Färä sä posedäm informatii exacte in aceastä privintä eredem cä cele mai multe din ?colile conscrise, la fel ca in celelalte pärfi ale Transilvaniei, au apärut in primii ani de dupä revolutie. Mai vechi sau mai noi care era, in 1857, situatia celor 19 ?co!i existente? Dintre acestea aveau local propriu, „casä de ?coalä“ 6 parohii: Bistrita, Feleac, Cristur-$ieu, Sirioara, Chirale? ?i Siniacob. In trei localitäti: Herina, $oimu? ?i Ru?tior edificiul era in curs de ridicare, iar in celelalte ?coala funefiona fie in casa parohialä, cum este cazul in Särätel, fie in casa cantorului, ca in Arcalia, fie in eite о casä täräneascä, contra unei taxe, cum se intimplä in Birla. Sebi$u de Sus, Mäeurele, Särata, Lunca ?i Ardan. In satui Mägheru? ?coala unitä era instalatä intr-o cazarmä päräsitä. Carente mari constatäm ?i ín ceea ce prive?te calificarea a ceea ce am putea numi corpul didactic. Nici mäcar unul din docentii angajati de comunitäti nu absolvise cei 2 ani ai vreunei preparandii, nu erau, deci, „preparanzi“, ci aveau in cel mai bun caz una sau douä clase normale fäcute la Näsäud15, cäci nu de pufine ori functia e definutä fie de 10 Parohiei unite a Bistritei ii erau subordonate in 1862 5 filiale: Unirea, cu 50 suflete, Pintic cu 73, Viile Tecii cu 56, Jelna cu 150 ?i Vii$oara cu 45, totalizind impreunä cu acestea, 1.732 de suflete. Cf. Arh. Stat. Cluj-Napoca, Episcopia gr. cat. Gherla. 1862—1287. 11 Idem, 1858—549. 12 Idem, 1858—1894. 13 Nicolae Albu, op. óit., p. 157. 14 Idem, p. 148. 15 Numärul elevilor scolii normale din Näsäud creste foarte mult dupä revolutie, ridicindu-se in 1853 la 300. Cf. Gazeta Transilvaniei nr. 98, din 9.XII.1853, p. 383.
