Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
218 SIMION RETEGAN « chid drumul, pun in mi$care satele, pornesc lucrul cum pot $i cum ?tiu, stau de oameni cu fapta §i cu vorba pentru cauza ?colarä. Pretutindeni cele mai mari grei*tä(i le suscita piata dascälului, scoasä, cel mai frecvent, din contribula sätenilor. Ni s-au pástrat, astfel, din aceastä perioadá sute de contracte prin care conducerea satelor se obligä, sub jurämint, sä pläteascä invätätorului ati(ia $i ati^ia creitari de casä sau de copil umblátor la $coalá, atita $i atíta in porumb, fasole, släninä, semnificativ aproape niciodatä gríu, sä dea anumite bucä(i de pämint in folosin(ä, sä aducä care de lemne, sä facä zile de lucru atunci cind invä^ätorul este din sat ?i are pämint, cum adesea se intímplä. Se stabilere in aceste acte modul adunärii contribu^iilor, de obicei odatä cu darea impäräteascä, termen eie predärii lor, pedepsele pentru contravenienti etc. Sint insä $i sate care pot §i cautä sä evite calea aceasta anevoioasä a repartitiei silnice incercind sä-?i rostuiascä eite un fond bänesc din al cärui venit anual sä se pläteascä inväfatorului. Apar astfei in arhive destule acte prin care satele, la indemnul §i stäruinta unor voitori de bine, doneazä $colii, cél mai adesea bisericii §i scolii, cind venitul circiumäritului celor trei luni de toamnä, a$a numitul „circiumärit cantoral“, care, mai peste tot le apartine, cind obligatiile marelui imprumut de stat din 1854, care se ridicau, chiar ?i in satele cele mai mici pinä la 500—600 florini, cind anumite bueäti de pämint de aräturä, de finat, de pädure ale comunitätii. Se intilnesc sate care, ín vederea constituirii unui fond §colar, hotäräsc cu acordul intregii ob$ti anumite taxe pentru miri, anumite gloabe pentru cei ce nu i$i trimiteau copiii la ?coalä, cum, de altfel, $i prevedeau dispozitiile oficiale din epoca absolutistä, anumite gloabe pentru cei ce incalcä buna ordine, contravin moralitätii, sate care cedeazä pentru acest scop anumite cantitäti de bucate etc. Incep sä aparä, mai ales in pärfile sudice ale Transilvaniei, danii de päminturi ale sätenilor nu numai pentru bisericä ci $i pentru $coalä. Interesant e faptul cä unele dintre numeroasele acte pe care le suscitä §coala, ie?ind din cadrul lor strict utilitar, cuprind considerari teoretice in care instituta este asociatä idealurilor politice ale natiunii, se exprimä sperande $i indemnuri pentru viitor, se fac analogii cu starea ?colarä a celorlalte natiuni, se exprimä mi$cätoare märturisiri de credintä privind binefacerile $tiintei de carte. Iatä intre atitea altele, citeva rinduri dintr-un act fundational al satului Nicula (comitatui Solnocul Interior) din 1862: „Multumitä lui Dumnezeu cä spiritul timpului s-a trezit §i in inimile noastre cele intunecate, dupä mai multe preagra(ioase pastorale arhiere$ti ne-am trezit §i női din somnul cei de moarte . . . ?i a?a női credinciosii din comuna Nicula, astäzi 6/18 martié, coadunindu-ne la casa parohialä, precum fac alte natiuni, preste care mai demult au strälucit razele luminei, aicea incordindu-ne min(ile puterii suflete$ti am privit cu toatä seriozitatea preste misera noasträ stare presentä $i am preeugetat cum am putea $i noi rädica vaza scumpei noastre na-
