Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 5COLILE ROMÄNE$TI DIN ZONA BISTRITEI 215 Dupä 1861, in anii liberalismului, biserica redobindindu-$i primatui in domeniul invä^ämintului, mi$carea $colarä släbe^te in intensitate fa|á de deceniul precedent, dar rämine totu?i vie datoritä impulsurilor neintrerupte venite din partea intelectualitäfii romäne?ti, ce dispune acum de о libertate de mi$care niciodatä cunoscutä ín trecut. Elánul intelectualitäfii pentru $coalä era cu atit mai mare cu cit participarea na^iunii románé Га conducerea viefii publice a statului impunea ea insä§i, in lipsa unei aristocra^ii romäne§ti, a unei burghezii numeroase ?i puternice, cre§terea contingentului de intelectuali, chemafi sä gireze treburile natiunii lor. Acestui imperativ ii dädeau glas cuvintele lui G. Barium din 1863: „Mai intii $i mai pe urmä §coli! $coli mari §i mici! §coli!“3. Marile impliniri politice ale anilor destinderii liberale vor fi astfei secondate $i de importante realizäri pe planul $colar: gimnaziile de la Näsäud $i Brad, Preparandia de la Blaj, eforturile pentru infiinfarea unei Facultäfi juridice romäne^ti4, aparifia unei intregi miriade de §coli säte$ti. Dupä un deceniu §i jumätate de strädanii se va ajunge in fjeiül acesta ca numärul §colilor confesionale romäne$ti, luate una cu alta, mai vechi sau mai női, mai mari sau mai mici, alcätuiri mai trainice sau mai firave sä se ridice de la 742 in 18515, la 981 in 18586 ?i la 1.483 ín 18657. Refeaua $colarä romäneascä capätä, a§adar, in aceastä perioadä о relativä densitate §i omogenitate care va fi pästratä de-а lungul intregii epoci dualiste. Aceste cifre globale privind numärul institufiilor $colare acoperä insä diferen^e foarte mari intre realitäfile pe care le desemneazä. Unele, cum sint §colile mai vechi din satele fostelor regimente gränicere$ti, din satele románesti ale Pämintului Cräiesc, din comunitäfile mari ale comitatelor, reprezintä intr-adevär mstitufii consolidate, dispunind de un edificiu propriu inzestrat cu cele necesare, de unul sau mai mulji invätätori stabili cu о pregätire corespunzätoare functiei lor si cu о retribufie adecvatä, de о bazä materialä mai sigurä constínd din fonduri bäne§ti, päminturi, venituri proprii, de un ambient prielnic, convins de-а lungul a douä sau trei generafii, despre necesitatea instrucfiei §colare. Fafä de acestea cele mai multe din institutiile nou create sint injghebäri foarte modeste in toate privinfele, unele discontinui $i chiar efemere, cu inväfätori necalificafi $i foarte slab plätifi, cu о scolarizare 3 Gazeta Transilvaniei, an. XXVI, nr. 8, din 30.1.1863, p. 30. 4 Gazeta Transilvaniei, an. XIV, nr. 10 din 4.II.1853, p. 37. 5 E. A. Bielz, Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens, Eine physikalischtopographische Beschreibung dieses Landes, Sibiu, 1857, p. 200—202. 6 Gh. Tulbure, Scoala säteascä din Ardeal in epoca lui Saguna, Cluj, 1937, p. 43. 7 $erban Polverejan, Contribufii statistice privind scolile románesti din Transilvania in a doua jumätate a secolului al XlX-lea, in Cumidava, II, Bra$ov, 1968, p. 164.
