Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
216 SIMION RETEGAN 4 efectivä limitata doar la cele citeva luni de iarnä, cu о foarte deficitarä frecven^ä a elevilor etc. Dar pentru a in^elege mai bine starea unor §coli trebuie sä evocäm mai intii realitätile vii ale satelor care le-au creat $i care le süsüin. Privind de aici vedem cä foarte multe comunitäti säte?ti romäne§ti sint, in aceastä vreme, de propor^ii relativ mici, de 60—80 de familii, cä, la rindul lor, aceste familii dispunind de о inzestrare economicä deficitarä, se luptä cu greutäfi mari, pentru a-$i asigura de la un an la altul, de la о recoltä la alta, cu présül unei munci neintrerupte, о existenfä intr-adevär grea, cä aceste mici ob$tii säte§ti nu dispun, in general, de bunuri cclective: päminturi, capitaluri, surse de venituri comune sau dacä le aveau eie erau indreptate spre alte lipsuri säte?ti mai stringente, cä mentalitatea acestor modeste colectivitäti sätesti, adesea izolate in fundul unei väi. pe culmea unui deal, pe firul unei ape intre päduri, are incä un puternic caracter patriarhal. Toate märturiile contemporane constatä cä de$i oamenii satului imbräti$eazä cu mare cäldurä cauza §colii, atunci cind sint fäcu^i sä in^eleagä chemarea sa, angajarea lor efectivä este totu$i foarte diferen^iatä. Aläturi de comunitälile care aratä de la inceput о mare infläcärare pentru §coalä, parcä dornice sä suplineascä о foarte lungä räminere in urmä, sacrificind generös din avutul comun §i din cel al membrilor lor, a?a cum о dovede$te mul^imea fundatiilor ?colare säte$ti, altele ce urnesc mai greu, dupä intervenfüle repetate ale autoritätilor tutelare biserice$ti $i de stat. Mo$tenirea secularä iobägeascä le face uneori, spun corespondenfii ziarelor, asemeni acélóra care, inchi§i multä vreme in intuneric, i$i inchid instinctiv ochii la luminä. §i, In general, cam peste tot acolo unde satele fac abia primii pa?i pe acest drum eie cautä sä iasä cu spese cit mai mici. Este de la sine in^eles cä pe un asemenea sol nu puteau räsäri dintr-odatä instituti ?colare foarte viguroase ci, acum la inceputuri, mai mult alcätuiri $colare modeste, pe mäsura posibilitä^ilor economice ale satelor, pe mäsura in^elegerii lor. Näscute, a$adar, cit de voie, cit de nevoie, din indemnul propriu sau din sila poruncilor impäräte?ti sau vlädice$ti, foarte multe din aceste noi $coli nu aveau un local propriu, oricit de mic, $i i$i desfä$urau activitatea in eite о casä din sat, nu aveau un dascäl cu о pregätire cit de cit adecvatä cu functia, care dacä nu era definutä de preotul sau cantorul local, era ocupatä de la un an la altul, de eite un tinär absolvent a citorva clase normale, rudä sau protejat al protopopului ori preotului §i dornic sä scape de tragerea sorbilor pentru armatä, nu aveau о cit de modestä bazä materialä care sä le ofere о garan^ie de stabilitate §i dezvoltare. Plä^ile invä^ätorilor acestor §coli, nu cu múlt mai mari decit a unor slugi domne$ti, se acopereau prin contribufiile anuale ale sätenilor, care dädeau pentru $coalä, fie dupä numärul fumurilor, fie dupä cel al copiilor, fie dupä florinul de dare, mici sume de bani, cam 10—20 crei^ari pe an, anumite cantitä^i de produse, in general eite о mier^ä de porumb, zile de lucru, dupä cum bätrinii satului cäzuserä la invoialä cu
